Lecția 6

În această lecție veți învăța:

• Structura propoziției verbale (agent și formă verbală)
• Formarea formelor verbale (Parasmaipada, Ātmanepada, Pasiv)
• Modurile și timpii verbului
• Indicativul prezent (laṭ) și terminațiile primare ale celei de-a 3-a persoane
• Formarea temei de prezent (clasele 1, 4 și 6)
• Gradarea vocalică (Ablaut: Guṇa și Vṛddhi)

6.1. Propoziția verbală

Schema I: Formă verbală

• ex. yajati = यजति = "El (ea, el) onorează cu un jertfă", "El (ea, el) jertfește"

Schema II: Agent (kartṛ m. = कर्तृ) – Formă verbală

• ex. rāmo yajati = रामो यजति = "Rāma onorează cu un jertfă", "Rāma jertfește"

Când agentul (kartṛ m. = कर्तृ) este menționat într-o propoziție verbală care nu este la pasiv, atunci agentul este în nominativ (cazul întâi, prathamā = प्रथमा). În număr (vacana n. = वचन), agentul și forma verbală se potrivesc.

6.2. Despre formarea formelor verbale

O formă verbală finită, adică o formă verbală cu terminare personală, exprimă în sanscrită următoarele:

1. Semnificație (artha m. अर्थ)

2. Persoana și Numărul (număr, vacana n. = वचन) (eu, tu, el <ea, el>, noi doi, voi doi, ei/ele doi, noi, voi, ei/ele)

3. Modul de comportare (genus verbi):

   1. Parasmaipada (n. = परस्मैपद) („formă verbală cu referire la altcineva”): Activ. de ex. yajati = यजति = „El onorează cu un sacrificiu” (anume preotul, care îndeplinește sacrificiul pentru altcineva)
   2. Ātmanepada (n. = आत्मनेपद) („formă verbală cu referire la sine”): Mediu. de ex. yajate = यजते = „El onorează cu un sacrificiu în propriul interes” (anume stăpânul sacrificiului, care jertfește pentru sine și familia sa)
   3. Passiv (karman n. = कर्मन्). de ex. ijyate = इज्यते = „Este onorat cu un sacrificiu”

   În multe cazuri, nuanța de semnificație a Ātmanepada nu mai poate fi recunoscută; de asemenea, chiar și poeții artiști folosesc adesea Ātmanepada fără nicio diferență de semnificație față de Parasmaipada. Cu toate acestea, la traducere trebuie întotdeauna observat cu atenție dacă nu există o astfel de nuanță de semnificație.

   Verbele care sunt folosite atât în Parasmaipada, cât și în Ātmanepada (în sensul specific al Ātmanepada) se numesc verbe Ubhayapada (ubhayapada n. = उभयपद = „ambele forme verbale”).

   Unele verbe sunt folosite fie doar în Parasmaipada, fie doar în Ātmanepada. La aceste verbe, Ātmanepada, respectiv Parasmaipada, nu are o semnificație specifică. de ex. manyate = मन्यते = „el (ea, el) gândește” (fără semnificație specifică Ātmanepada).

4. Modul de exprimare (Modus):

   1. Indicativ: Forma enunțiativă
   2. Optativ: Forma dorinței și forma posibilității
   3. Imperativ: Forma poruncii

5. Timp (Tempus):

   1. Prezent: Prezentul
   2. Imperfect
   3. Perfect
   4. Aorist
   5. Viitor: Viitorul
   6. Condițional

   Timpurile sunt formate de rădăcini temporale: rădăcina de prezent, rădăcina de aorist, rădăcina de perfect, rădăcina de viitor.

6.3. Indicativ Prezent (laṭ = लट्)

Prezentul este timpul prezentului, în special al duratei.

Indicativul (forma afirmativă) Prezent se formează adăugând la tulpina de prezent ceea ce se numesc terminații primare.

Exemple:

Rădăcină (dhātu)	Tulpina de prezent	Persoana a III-a Singular Indicativ Prezent Parasmaipada
viś = विश्	viśa = विश	viśati = विशति = "el (ea, el) intră"
bhū = भू	bhava = भव	bhavati = भवति = "el (ea, el) apare"
nṛt = नृत्	nṛtya = नृत्य	nṛtyati = नृत्यति = "el (ea, el) dansează"

6.4. Terminationsle de persoana a treia (prathama m. = प्रथम = "prima (!) persoană")

	Singular (Einzahl) ekavacana n. एकवचन	Plural (Mehrzahl) bahuvacana n. बहुवचन
Parasmaipada n. परस्मैपद	-ti -ति	-nti -न्ति
Ātmanepada n. आत्मनेपद	-te -ते	-nte -न्ते

Exemplu yaj = यज् = "a onora cu un sacrificiu", "a sacrifica":

• Timpul prezent: yaja = यज
  • Pers. a III-a, sg. P. yajati = यजति
  • Pers. a III-a, pl. P. yajanti = यजन्ति
  • Pers. a III-a, sg. Ā. yajate = यजते
  • Pers. a III-a, pl. Ā. yajante = यजन्ते

6.5. Formarea temei prezentului

6.5.1. Verben de a 6-a clasă de prezent (tudādi = तुदादि = "tud etc.")

Tema de prezent = rădăcina în gradul redus (așa cum este listată) + a-

Wurzel (dhātu m.) धातु	Tema de prezent
viś विश्	viśa- विश-
sṛj सृज्	sṛja- सृज-

6.5.2. Verbe ale clasei de prezent I (bhādi / bhuvādi = भ्वादि / भूवादि = „bhū etc.“)

Tija de prezent = rădăcină în formă intensă (rar în formă lungită) + a-
Wurzel (dhātu m.) धातु	Formă intensă	Formă intensă înaintea lui a-	Tija de prezent
bhū भू	bho भो	bhav भव्	bhava- भव-
nī नी	ne ने	nay नय्	naya- नय-
smṛ स्मृ	smar स्मर्	smar स्मर्	smara- स्मर-
yaj यज्	yaj यज्	yaj यज्	yaja- यज-
Dacă vocala se află într-o silabă închisă lungă, adică o vocală scurtă urmată de două sau mai multe consoane, formarea formei intensă este omisă
nind निन्द्	nind निन्द्	nind निन्द्	ninda- निन्द-

6.5.2.1. Sandhi lexical al lui e și o

În interiorul cuvintelor, înaintea vocalelor, e se înlocuiește cu ay, iar o cu av.

6.5.2.2. Gradarea vocalică (Ablaut)

Formă redusă Formă de zero	Hochstufe Vollstufe Guṇa m. गुण	Dehnstufe Vṛddhi f. वृद्धि
ø	a	ā
i / ī	e	ai
u / ū	o	au
ṛ / ṝ	ar	ār
ḷ	al	āl

6.5.3. Verbele clasei a IV-a de prezent (divādi = दिवादि = "div etc.")

Tema de prezent = rădăcina în gradul redus (așa cum este listată) + ya-

Wurzel (dhātu m.) धातु	Tema de prezent
nṛt नृत्	nṛtya- नृत्य-
muh मुह्	muhya- मुह्य-
yudh युध्	yudhya- युध्य-
man मन्	manya- मन्य-

6.5.4. Vocalul tematic, clasele de prezent tematice

a din sufixele de derivare a temei ale claselor de prezent se numește vocal tematic. Clasele de prezent cu a în sufixul de derivare a temei se numesc prin urmare „clase de prezent tematice”.

6.6. Sanscrit vorbal: Întrebări suplimentare (praśna m. = प्रश्न)

• N. N. kiṃ karoti? = N.N. किं करोति = "Ce face N. N.?"
• N. N. (plural) kiṃ kurvanti? = N.N. किं कुर्वन्ति = "Ce fac N.N.ii?"
• (karoti, kurvanti de la kṛ = कृ 8 U: "a face, a realiza")
• kiṃ kuśalam? = किं कुशलम् = "Sunteți bine?, Cum vă merge?"
• Răspuns: sarvathā kuśalam = सर्वथा कुशलम् = "(Mă simt) bine în fiecare privință."

6.7. Listă de cuvinte

În sanscrită, verbele sunt prezentate în forma de rădăcină. Numărul de după rădăcină indică clasa de conjugare.

• P: Rădăcina este doar în Parasmaipada
• Ā: Rădăcina este doar în Ātmanepada
• U: Ubhayapada ("ambele forme de vorbire"): Rădăcina este utilizată atât în Parasmaipada, cât și în Ātmanepada.
• (): În paranteze este indicată persoana a III-a singular la prezent indicativ (laṭ).

Învățați următoarele cuvinte:

• yaj 1 U (yajati) यज् यजति : a onora cu un sacrificiu, a jertfi
• bhū 1 P (bhavati) भू भवति : a deveni, a se naște, a fi
• smṛ 1 P (smarati) स्मृ स्मरति : a actualiza, a-și aminti
• nṛt 4 P (nṛtyati) नृत् नृत्यति : a dansa
• nī 1 U (nayati) नी नयति : a conduce
• man 4 Ā (manyate) मन् मन्यते : a gândi
• muh 4 P (muhyati) मुह् मुह्यति : a fi confuz
• yudh 4 Ā (yudhyate) युध् युध्यते : a lupta
• viś 6 P (viśati) विश् विशति : a intra
• sṛj 6 P (sṛjati) सृज् सृजति : a lăsa liber, a emana, a degaja

6.8. Exercitiu

A) Formați propoziții verbale folosind rădăcinile specificate în paranteze, prin inserare:

1. brāhmaṇas ... (yaj, nṛt, viś, man, yudh, nī, muh)
   ब्राह्मणस् ... यज्, नृत्, विश्, मन्, युध्, नी, मुह्
2. devas ... (nṛt, yudh, smṛ, sṛj)
   देवस् ... नृत्, युध्, स्मृ, सृज्
3. kavis ... (man, smṛ, viś)
   कविस् ... मन्, स्मृ, विश्
4. dhenus ... (viś, bhū)
   धेनुस् ... विश्, भू

B) Transformați propozițiile formate în exercițiul A la plural.

C) Traduceți în sanscrită:

1. El onorează cu un sacrificiu. (Preotul sacrificator pentru un stăpân al sacrificiului)
2. Śiva dansează.
3. Rāma conduce.
4. Śūdras sunt confuzi.
5. Femeile Kṣatriyate intră.
6. DOMNUL permite emanarea.
7. Kṣatriya onorează cu un sacrificiu. (ca stăpân al sacrificiului)
8. Femeile Śūdras dansează.
9. Kṣatriyas luptă.
10. Bărbații sacri conduc.
11. Ei își amintesc.
12. Cine (fem.) dansează?
13. Brahmana (menționată) dansează.

Śivo nṛtyati = शिवो नृत्यति
Śiva Naṭarāja (नटराज), Kadavul Hindu Temple, Kauai, Hawaii
(Sursa imaginii: Wikipedia, CC-BY-SA 2.5)

6.9. Exercitiu de repetiție

A) Exercițiu de completare: Formați întrebări, la care propozițiile, pe care le formați după următoarele exerciții de completare, sunt răspunsuri:

1. devas ... (īśvara, nṛt, sṛj, agni, indra)
   देवस् ... ईश्वर, नृत्, सृज्, अग्नि, इन्द्र
2. (dvija, sādhu, kavi) ... brāhmaṇaḥ
   द्विज, साधु, कवि ... ब्राह्मणः
3. (śruti) ... vedaḥ
   श्रुति ... वेदः
4. (veda) ... śrutiḥ
   वेद ... श्रुतिः
5. (brāhmaṇa, guru) ... yajanti
   ब्राह्मण, गुरु ... यजन्ति
6. (devī) ... indrāṇī
   देवी ... इन्द्राणी
7. (śūdra, śūdrā, devī) ... nṛtyanti
   शूद्र, शूद्रा, देवी ... नृत्यन्ति
8. (kṣatriya) ... yudhyante
   क्षत्रिय ... युध्यन्ते
9. (brāhmaṇa, brāhmaṇī) ... viśanti
   ब्राह्मण, ब्राह्मणी ... विशन्ति
10. (guru) ... candrakīrtiḥ
    गुरु ... चन्द्रकीर्तिः
11. (sādhu) ... rāmaḥ
    साधु ... रामः

B) Pluralizați:

1. brāhmaṇo yajati. = ब्राह्मणो यजति
2. kaiṣā. = कैषा
3. kṣatriyo yajate. = क्षत्रियो यजते
4. sādhvī smarati. = साध्वी स्मरति
5. vaiśyā muhyati. = वैश्या मुह्यति
6. sṛjati. = सृजति
7. devī manyate. = देवी मन्यते
8. gururviśati. = गुरुर्विशति
9. ko 'yam. = को ऽयम्
10. iyaṃ devī nṛtyati. = इयं देवी नृत्यति
11. eṣa devo yudhyate. = एष देवो युध्यते
12. sa sṛjati. = स सृजति
13. paśurdhenuḥ. = पशुर्धेनुः
14. keyam. = केयम्

C) Formați vocea reflexivă (Ātmanepada) pentru:

1. rāmo yajati. = रामो यजति
2. kṣatriyā nayanti. = क्षत्रिया नयन्ति

D) Formați femininul pentru:

1. śūdro nayati. = शूद्रो नयति
2. sādhurviśati. = साधुर्विशति
3. brāhmaṇaḥ smarati. = ब्राह्मणः स्मरति
4. kṣatriyo yudhyate. = क्षत्रियो युध्यते
5. devo guruḥ. = देवो गुरुः

E) Traduceți:

1. devatānnapūrṇā. = देवतान्नपूर्णा
2. śūdretarā. = शूद्रेतरा
3. vaiśyastulādhāraḥ. = वैश्यस्तुलाधारः
4. kavirmāghaḥ. = कविर्माघः
5. devyumā. = देव्युमा
6. śrutirvedaḥ. = श्रुतिर्वेदः
7. dhenurviśati. = धेनुर्विशति
8. guruścaitanyaḥ. = गुरुश्चैतन्यः
9. devīndrāṇī. = देवीन्द्राणी
10. sādhurguruḥ. = साधुर्गुरुः
11. gururyajate. = गुरुर्यजते

F) Traduceți în sanscrită:

1. Rāma sacră (ca stăpân al jertfei).
2. Durgā este o zeiță.
3. Mīnākṣī este o zeiță.

Mīnākṣī (मीनाक्षी), Templul Mīnākṣī, Madurai, Tamil Nadu
(Sursa imaginii: Wikipedia, Domeniu public)

4. Ei sunt confuzi.
5. Rāma este un om sfânt.
6. Cine este DOMNUL?
7. Indra este DOMNUL.
8. Animalele de fermă intră.
9. Viṣṇu emană = Viṣṇu creează.
10. Născuții de două ori sunt buni.
11. Cunoașterea triplă este Sāmaveda, Ṛgveda și Yajurveda. (2 posibilități)
12. Această zeiță este bună.
13. Cele cinci "suferințe" sunt: ignoranța, iluzia de sine, pasiunea (dragostea), ura, atașamentul față de corp. (2 posibilități)
14. "Stările de existență ale lui Brahman" sunt: dispoziția blândă, compasiunea, bucuria empatică, echilibrul. (2 posibilități)
15. Acești brahmani sacrifică în numele altora.
16. Brahmanii, kṣatriyas și vaśyas sunt născuți de două ori. (2 posibilități)
17. Științele (pentru un prinț) sunt: filosofia, cunoașterea triplă (vedică), economia și politica. (2 posibilități)
18. Cum vă simțiți?
19. (Mă simt) în toate privințele bine.