Lecție 6

6.1. Propoziția verbală

Schema I: Forma verbală
ex. yajati = यजति = "El (ea, el) onorează cu o jertfă", "El (ea, el) aduce o jertfă"

Schema II: Agentul (kartṛ m. = कर्तृ) – Forma verbală
ex. rāmo yajati = रामो यजति = "Rāma onorează cu o jertfă", "Rāma aduce o jertfă"

Dacă agentul (kartṛ m. = कर्तृ) este menționat într-o propoziție verbală care nu este la pasiv, atunci agentul se află în Nominativ (primul caz, prathamā = प्रथमा). La număr (vacana n. = वचन), agentul și forma verbală coincid.

6.2. Formarea formelor verbale

O formă verbală finită, adică o formă verbală cu terminare personală, exprimă în sanscrita următoarele:

1. Semnificația (artha m. अर्थ)
2. Persoana și Numărul (vacana n. = वचन) (eu, tu, el <ea, el>, noi doi, voi doi, ei/ele doi, noi, voi, ei)
3. Modul de comportare (genus verbi):
4. Parasmaipada (n. = परस्मैपद) ("formă verbală referitoare la altcineva"): Activ. ex. yajati = यजति = "El onorează cu o jertfă" (anume preotul, care realizează jertfa pentru altcineva)
5. Ātmanepada (n. = आत्मनेपद) ("formă verbală referitoare la sine însuși"): Mediu. ex. yajate = यजते = "El onorează cu o jertfă în propriul interes" (anume stăpânul jertfei, care aduce o jertfă pentru sine și familia sa)
6. Pasiv (karman n. = कर्मन्). ex. ijyate = इज्यते = "Este onorat cu o jertfă"

În multe cazuri, nuanța de semnificație a Ātmanepada nu mai poate fi recunoscută; de asemenea, chiar și poeții artiști folosesc adesea Ātmanepada fără nicio diferență de semnificație față de Parasmaipada. Cu toate acestea, la traducere trebuie întotdeauna observat cu atenție dacă nu cumva există o astfel de nuanță de semnificație.

Verbele care se folosesc în Parasmaipada și Ātmanepada (în sensul specific al Ātmanepadăi) se numesc verbe Ubhayapada (ubhayapada n. = उभयपद = "ambele forme de cuvânt").

Unele verbe se folosesc fie doar în Parasmaipada, fie doar în Ātmanepada. La aceste verbe, Ātmanepada respectiv Parasmaipada nu are un sens specific. De exemplu: manyate = मन्यते = "el (ea, el) gândește" (fără sens specific al Ātmanepadăi).

4. Modul de exprimare (Modus):
5. Indicativ: Forma de enunț
6. Optativ: Forma dorită și forma de posibilitate
7. Imperativ: Forma de comandă
8. Timp (Tempus):
9. Prezent: Prezentul
10. Imperfect
11. Perfect
12. Aorist
13. Futur: Viitorul
14. Condițional

Timpurile sunt formate din rădăcini temporale: rădăcina de prezent, rădăcina de aorist, rădăcina de perfect, rădăcina de futur.

6.3. Indicativ Prezent (laṭ = लट्)

Prezentul este timpul prezentului, în special al duratei.

Indicativul (forma de enunț) Prezent se formează adăugând la rădăcina de prezent ceea ce se numesc terminații primare.

Exemple:

Rădăcină (dhātu)	Rădăcina de prezent	Pers. a III-a Singular Indicativ Prezent Parasmaipada
viś = विश्	viśa = विश	viśati = विशति = "el (ea, el) intră"
bhū = भू	bhava = भव	bhavati = भवति = "el (ea, el) apare"
nṛt = नृत्	nṛtya = नृत्य	nṛtyati = नृत्यति = "el (ea, el) dansează"

6.4. Desinențele de persoana a treia (prathama m. = प्रथम = „prima (!) persoană”)

	Singular (Einzahl) ekavacana n. एकवचन	Plural (Mehrzahl) bahuvacana n. बहुवचन
Parasmaipada n. परस्मैपद	-ti -ति	-nti -न्ति
Ātmanepada n. आत्मनेपद	-te -ते	-nte -न्ते

Exemplu yaj = यज् = „a onora cu o jertfă”, „a sacrifica”:
Timpul prezent: yaja = यज
Pers. a 3-a, sg. P. yajati = यजति
Pers. a 3-a, pl. P. yajanti = यजन्ति
Pers. a 3-a, sg. Ā. yajate = यजते
Pers. a 3-a, pl. Ā. yajante = यजन्ते

6.5. Formarea rădăcinii de prezent

6.5.1. Verbe din clasa a șasea de prezent (tudādi = तुदादि = „tud etc.”)

Rădăcină de prezent = Rădăcina în gradul slab (așa cum este listată) + a-

Rădăcină (dhātu m.) धातु	Rădăcină de prezent
viś विश्	viśa- विश-
sṛj सृज्	sṛja- सृज-

6.5.2. Verbe din clasa întâi de prezent (bhvādi / bhūvādi = भ्वादि / भूवादि = „bhū etc.”)

Rădăcină de prezent = Rădăcina în gradul puternic (rar în gradul lung) + a-
Rădăcină (dhātu m.) धातु	Grad puternic	Grad puternic înainte de a-	Rădăcină de prezent
bhū भू	bho भो	bhav भव्	bhava- भव-
nī नी	ne ने	nay नय्	naya- नय-
smṛ स्मृ	smar स्मर्	smar स्मर्	smara- स्मर-
yaj यज्	yaj यज्	yaj यज्	yaja- यज-
nind निन्द्	nind निन्द्	nind निन्द्	ninda- निन्द-

6.5.2.1. Sandhi lexical de e și o

În interiorul cuvintelor, înainte de vocale, e se înlocuiește cu ay, iar o cu av.

6.5.2.2. Gradarea vocalică (Ablaut)

Grad scăzut Grad de pierdere	Grad înalt Grad plin Guṇa m. गुण	Grad întins Vṛddhi f. वृद्धि
ø	a	ā
i / ī	e	ai
u / ū	o	au
ṛ / ṝ	ar	ār
ḷ	al	āl

6.5.3. Verbe din clupa a IV-a de prezent (divādi = दिवादि = "div etc.")

Tema de prezent = Rădăcină în grad scăzut (așa cum este listată) + ya-

Rădăcină (dhātu m.) धातु	Tema de prezent
nṛt नृत्	nṛtya- नृत्य-
muh मुह्	muhya- मुह्य-
yudh युध्	yudhya- युध्य-
man मन्	manya- मन्य-

6.5.4. Vocala tematică, clasele tematice de prezent

a din sufixele de formare a temei pentru clasele de prezent se numește vocală tematică. Clasele de prezent cu a în sufixul de formare a temei se numesc prin urmare "clase tematice de prezent".

6.6. Sanscrita vorbită: Alte întrebări (praśna m. = प्रश्न)

N. N. kiṃ karoti? = N.N. किं करोति = "Ce face N. N.?"
N. N. (plural) kiṃ kurvanti? = N.N. किं कुर्वन्ति = "Ce fac N.N.-ii?"
(karoti, kurvanti de la kṛ = कृ 8 U: "a face, a realiza")
kiṃ kuśalam? = किं कुशलम् = "Merge bine?, Ce mai faceți?"
Răspuns: sarvathā kuśalam = सर्वथा कुशलम् = "(Îmi merge) bine în toate privințele."

6.7. Listă de cuvinte

În sanscrită, verbele sunt prezentate în forma de rădăcină. Numărul de după rădăcină indică clasa de conjugare.

P: Rădăcina este doar în Parasmaipada
Ā: Rădăcina este doar în Ātmanepada
U: Ubhayapada ("ambele forme de cuvânt"): Rădăcina este utilizată atât în Parasmaipada, cât și în Ātmanepada.
(): În paranteză se află persoana a III-a singular la prezent indicativ (laṭ).

Învățați următoarele cuvinte:
yaj 1 U (yajati) यज् यजति : a onora cu o jertfă, a sacrifica
bhū 1 P (bhavati) भू भवति : a deveni, a se naște, a fi
smṛ 1 P (smarati) स्मृ स्मरति : a prezenta, a-și aminti
nṛt 4 P (nṛtyati) नृत् नृत्यति : a dansa
nī 1 U (nayati) नी नयति : a conduce
man 4 Ā (manyate) मन् मन्यते : a gândi
muh 4 P (muhyati) मुह् मुह्यति : a fi confuz
yudh 4 Ā (yudhyate) युध् युध्यते : a lupta
viś 6 P (viśati) विश् विशति : a intra
sṛj 6 P (sṛjati) सृज् सृजति : a lăsa liber, a emana

6.8. Exerciții

A) Formați propoziții verbale folosind rădăcinile indicate în paranteze prin inserare:

1. brāhmaṇas ... (yaj, nṛt, viś, man, yudh, nī, muh)
   ब्राह्मणस् ... यज्, नृत्, विश्, मन्, युध्, नी, मुह्
2. devas ... (nṛt, yudh, smṛ, sṛj)
   देवस् ... नृत्, युध्, स्मृ, सृज्
3. kavis ... (man, smṛ, viś)
   कविस् ... मन्, स्मृ, विश्
4. dhenus ... (viś, bhū)
   धेनुस् ... विश्, भू

B) Transformați în plural propozițiile formate la exercițiul A.

C) Traduceți în sanscrită:

1. El onorează cu un sacrificiu. (Preotul sacrificator pentru un stăpân al sacrificiului)
2. Śiva dansează.
3. Rāma conduce.
4. Śūdrele sunt confuzate.
5. Soțiile Kṣatriyelor intră.
6. DOMNUL permite emanarea.
7. Kṣatriya onorează cu un sacrificiu. (ca stăpân al sacrificiului)
8. Soțiile Śūdre dansează.
9. Kṣatriyile luptă.
10. Sfinții conduc.
11. Ei își amintesc.
12. Cine (fem.) dansează?
13. Brahmana (menționată) dansează.

Śivo nṛtyati = शिवो नृत्यति
Śiva Naṭarāja (नटराज), Kadavul Hindu Temple, Kauai, Hawaii
(Sursa imaginii: Wikipedia, CC-BY-SA 2.5)

6.9. Exercițiu de repetiție

A) Exercițiu de completare: Formați întrebări, la care propozițiile pe care le veți forma după următoarele exerciții de completare, sunt răspunsuri:

1. devas ... (īśvara, nṛt, sṛj, agni, indra)
   देवस् ... ईश्वर, नृत्, सृज्, अग्नि, इन्द्र
2. (dvija, sādhu, kavi) ... brāhmaṇaḥ
   द्विज, साधु, कवि ... ब्राह्मणः
3. (śruti) ... vedaḥ
   श्रुति ... वेदः
4. (veda) ... śrutiḥ
   वेद ... श्रुतिः
5. (brāhmaṇa, guru) ... yajanti
   ब्राह्मण, गुरु ... यजन्ति
6. (devī) ... indrāṇī
   देवी ... इन्द्राणी
7. (śūdra, śūdrā, devī) ... nṛtyanti
   शूद्र, शूद्रा, देवी ... नृत्यन्ति
8. (kṣatriya) ... yudhyante
   क्षत्रिय ... युध्यन्ते
9. (brāhmaṇa, brāhmaṇī) ... viśanti
   ब्राह्मण, ब्राह्मणी ... विशन्ति
10. (guru) ... candrakīrtiḥ
    गुरु ... चन्द्रकीर्तिः
11. (sādhu) ... rāmaḥ
    साधु ... रामः

B) Puneți la plural:

1. brāhmaṇo yajati. = ब्राह्मणो यजति
2. kaiṣā. = कैषा
3. kṣatriyo yajate. = क्षत्रियो यजते
4. sādhvī smarati. = साध्वी स्मरति
5. vaiśyā muhyati. = वैश्या मुह्यति
6. sṛjati. = सृजति
7. devī manyate. = देवी मन्यते
8. gururviśati. = गुरुर्विशति
9. ko 'yam. = को ऽयम्
10. iyaṃ devī nṛtyati. = इयं देवी नृत्यति
11. eṣa devo yudhyate. = एष देवो युध्यते
12. sa sṛjati. = स सृजति
13. paśurdhenuḥ. = पशुर्धेनुः
14. keyam. = केयम्

C) Formați Ātmanepada pentru:

1. rāmo yajati. = रामो यजति
2. kṣatriyā nayanti. = क्षत्रिया नयन्ति

D) Formați femininul pentru:

1. śūdro nayati. = शूद्रो नयति
2. sādhurviśati. = साधुर्विशति
3. brāhmaṇaḥ smarati. = ब्राह्मणः स्मरति
4. kṣatriyo yudhyate. = क्षत्रियो युध्यते
5. devo guruḥ. = देवो गुरुः

E) Traduceți:

1. devatānnapūrṇā. = देवतान्नपूर्णा
2. śūdretarā. = शूद्रेतरा
3. vaiśyastulādhāraḥ. = वैश्यस्तुलाधारः
4. kavirmāghaḥ. = कविर्माघः
5. devyumā. = देव्युमा
6. śrutirvedaḥ. = श्रुतिर्वेदः
7. dhenurviśati. = धेनुर्विशति
8. guruścaitanyaḥ. = गुरुश्चैतन्यः
9. devīndrāṇī. = देवीन्द्राणी
10. sādhurguruḥ. = साधुर्गुरुः
11. gururyajate. = गुरुर्यजते

F) Traduceți în sanscrită:

1. Rāma jertfește (ca stăpân al jertfei).
2. Durgā este o zeiță.
3. Mīnākṣī este o zeiță.

Mīnākṣī (मीनाक्षी), Templul Mīnākṣī, Madurai, Tamil Nadu
(Sursa imaginii: Wikipedia, Domeniu public)

4. Ei sunt confuzi.
5. Rāma este un om sacru.
6. Cine este DOMNUL?
7. Indra este DOMNUL.
8. Animalele de fermă intră.
9. Viṣṇu emană = Viṣṇu creează.
10. Dublul-născut sunt buni.
11. Cunoașterea triplă este Sāmaveda, Ṛgveda și Yajurveda. (2 opțiuni)
12. Această zeiță este bună.
13. Cele cinci "suferințe" sunt: ignoranța, iluzia ego-ului, pasiunea (dragostea), ura și atașamentul față de corp. (2 opțiuni)
14. "Stările de reședință ale Brahmanului" sunt: bunăvoința prietenoasă, compasiunea, bucuria empatică și echilibrul. (2 opțiuni)
15. Acești brahmani jertfesc în numele altora.
16. Brahmanii, Kṣatriyas și Vaśyas sunt dublu-născuți. (2 opțiuni)
17. Științele (pentru un prinț) sunt: filosofia, cunoașterea triplă a Vedelor, economia și politica. (2 opțiuni)
18. Cum vă simțiți?
19. (Mă simt) bine în toate privințele.