Lecție 37

37.1. Adverbul (क्रियाविशेषणम्)

În sanscrită, adverbele se formează

1. prin formele cazului substantivelor și pronumelor
2. cu ajutorul sufixelor și terminațiilor speciale

În primul caz, granița dintre cazul viu și adverb este fluidă. Aici apar ca caz special adverbele care sunt forme de caz învechite, cristalizate, în timp ce în declinație se folosesc alte forme sau respectivele substantive nu mai sunt utilizate ca substantive.

37.2. Utilizarea adverbială a formelor de caz

37.2.1. Acuzativul (द्वितीया)

Acuzativul (द्वितीया) poate fi utilizat adverbial la întrebările:

• în ce mod?
• cât timp?
• încotro?
• etc.

Acuzativul poate fi utilizat adverbial:

• de substantive
  Exemple:
  कामम् "după dorință, conform dorinței"
  अर्थम् "din cauza"

• de adjective la neutru
  Exemple:
  सुखम् "ușor, fericit"
  नित्यम् "mereu"
  साधु "corect, bine"

• de pronume la neutru
  Exemple:
  तद् "atunci, de aceea"
  यद् "dacă, că"
  एतद् "așa, aici, acum"

37.2.2. Instrumentalul (तृतीया)

Instrumentalul (तृतीया) poate fi utilizat adverbial la întrebările:

• prin ce?
• cu ce?
• etc.

Instrumentalul poate fi utilizat adverbial:

• de substantive
  Exemple:
  अर्थेन "din cauza"
  क्षणेन "în clipa respectivă, imediat" (de la क्षण m. "clipă")

• de adjective, adesea și la plural
  Exemple:
  दूरेण "departe, din depărtare" (la दूर 3 "departe, îndepărtat")
  उच्चैस् "înalt, tare" (la उच्च 3 "înalt, ridicat, tare, ascuțit (de voce)")

37.2.3. Dativul (चतुर्थी)

Adverbial, dativul (चतुर्थी) este folosit rar pentru întrebările:

• în ce scop?
• și altele asemenea.

Exemplu:

अर्थाय "în scopul de, pentru ... bine"

37.2.4. Ablativul (पञ्चमी)

Ablativul (पञ्चमी) poate fi folosit adverbial pentru întrebările:

• de ce?
• din cauza cui/cărui lucru?
• de unde?
• și altele asemenea.

Ablativul poate fi folosit adverbial:

• de substantive
  ex. बलात् "violent, cu forța"

• de adjective
  ex. दूरात् "de la distanță"

• de pronume
  Exemple:
  कस्मात् "de ce"
  अकस्मात् "neașteptat"

37.2.5. Genitivul (षष्ठी)

Adverbial, genitivul (षष्ठी) este folosit rar pentru întrebarea "după cât timp?"

ex. चिरस्य "după mult timp" (la चिर 3 "lung (timp)")

37.2.6. Locativul (सप्तमी)

Locativul (सप्तमी) poate fi folosit adverbial pentru întrebările:

• unde?
• în ce împrejurări?
• și altele asemenea.

Exemple:

-अर्थे "din cauza"
-कृते "pentru binele"
दूरे "departe"

37.3. Utilizarea adverbială a formelor de caz care nu mai sunt uzitate

Exemple:

जातु "în general" (inițial "din naștere, din fire", acuzativ singular neutru la जातु <nu mai este folosit ca substantiv>)

तूष्णीम् "în tăcere" (acuzativ singular la un तूष्णी f. "tăcere" care nu mai este folosit)

एवम् "așa" (la o rădăcină pronominală altfel pierdută एव "un, singur")

37.4. Formarea adverbelor cu sufixe adverbiale

Din rădăcinile pronominal तद्, इदम् respectiv अ-, यद्, किम् respectiv कु se pot deriva, folosind sufixele adverbiale

• -तस् (Ablativ)
• -त्र (Locativ)
• -था (Mod)
• -थम् (Mod)
• -दा (Timp)

adverbe pronominal corespunzătoare.

Sufix	Rădăcină pronominală
	तद्	इदम् अ-	यद्	किम् कु-
-तस् (Ablativ)	ततस् de acolo, pe aceeași bază, de aceea	इतस् अतस् de aici, din acest motiv	यतस् de unde, de la ce	कुतस् de unde?, de ce?
-त्र (Locativ)	तत्र acolo, acolo	अत्र aici	यत्र unde	कुत्र unde?
-था (Mod)	तथा așa		यथा cum
-थम् (Mod)				कथम् cum?
-दा (Timp)	तदा acea dată, atunci		यदा când (în timp ce)	कदा când?

Un alt adverbo de întrebare este: क्व "unde?"

Fig.: क्व
(Sursa imaginii: Detalii)

Alte sufixe adverbiale

Sufix
-वत्	poate fi atașat la orice substantiv pentru a exprima "după modelul, asemenea" ex. पुत्रवत् "ca un fiu"
-तस्	la substantive și pronume. De obicei cu sens ablativ "de unde?", dar și "unde?", "încotro?" ex. आदितस् "de la început"
-धा	1. La adverbe numerale cu sensul "-fold", "de câte ori" ex. द्विधा "dublu, de două ori" 2. cu sensul "în felul și în felul" ex. समधा "în același fel" (la सम 3 "egal")

37.5. Compozite adverbiale

37.5.1. Compozite cu un adverb sau o caz utilizat adverbial ca element final

Exemplu: सुचिरम् "foarte mult timp"

37.5.2. बहुव्रीहि utilizate adverbial

Exemplu: रक्षार्थम् "în felul cuiva al cărui scop este protecția, în scopul protejării". Poate fi considerat și ca aparținând la 5.1.: -अर्थम् ca element final adverbial.

37.5.3. Compozite अव्ययीभाव

अव्ययीभाव = "care a devenit nedeclinabil/indivizibil"

Un अव्ययीभाव este un compozit adverbial, al cărui element inițial este o indeclinabilă (postpoziție, particulă etc.) și al cărui element final este un substantiv care primește terminația Acuzativului Singular Neutru.

La descompunerea compozitului, elementul inițial ar guverna pe cel final:

Exemple:

प्रत्यग्नि = अग्निं प्रति = "împotriva focului"

यथाशक्ति = शक्तिमनतिक्रम्य = "după puteri"

अभिमुखम् = मुखम् अभि = "înainte, în fața"

Deosebit de importante sunt compozitele अव्ययीभाव cu यथा "cum" ca element inițial:

ex. यथाकामम् = कामो यथास्ति = "cum este dorința, după dorință, la alegere"

Fig.: यथाशक्ति
(Sursa imaginii: Detalii)

37.6. Aspecte sintactice

La verbele

• अस् 2P "a fi"
• भू 1P
• कृ 8U

în loc de un adjectiv predicativ poate sta un adverbiu predicativ:

ex. तूष्णीं बभूव "a devenit tăcut, a încetat din vorbire"

Fig.: तूष्णीं बभूवुः
(Sursa imaginii: Detalii)

37.7. Pronumele nehotărâte

Pronumele nehotărâte (pronume nehotărâte) se formează prin adăugarea de

• -चिद्
• -चन
• अपि

la cazurile pronumelui interogativ किम्.

de ex.

कश्चिद् = कश्चन = को ऽपि = "oricare, oricine"
कस्यचिद् = al cuiva

37.8. Propoziția interogativă

"Cine?, cum?, ce?, de ce? pentru ce?, de ce?
Cine nu întreabă rămâne prost."

कः कथं किं केन कस्मात्कस्मै । यो न पृच्छेन् मूर्खस्तिष्ठेत् ॥

Motto-ul Sesamstrasse, care este o bună linie directoare pentru viață și pentru studiul sanscritei

Vezi de asemenea Lecția 4.

Trebuie să facem distincția între

• Întrebările de cuvânt (întrebări suplimentare)
• Întrebările de propoziție

La întrebările de cuvânt se întreabă despre un agent (कर्तृ), un obiect, o activitate, o circumstanță etc., de ex.

• cine vine?
• ce face Rāma?
• pe cine aude el?
• cum vorbește ea sanscrita?
• unde este mama?

La întrebările de propoziție se întreagă despre conținutul întreg al propoziției, de ex.

• merge Rāma astăzi la Ofterdingen?
• este corect că ... ?

37.8.1. Întrebările de cuvânt (întrebări suplimentare)

Schema:

Pronume interogativ/adverb interogativ - propoziție

Exemple:

को ग्रामं गच्छति = केन ग्रामो गम्यते = "Cine merge în sat?"

किं बाला अधीयीरन् = "Ce ar trebui să învețe copiii?"

क्व रामो वसति = Unde locuiește Rāma?

Fig.: किं बाला अधीयीरन्
(Sursa imaginii: Detalii)

37.8.2. Întrebări de propoziție

Uneori, este clar doar din context dacă o propoziție este una interogativă.

Schema I:

Verb - restul propoziției

Exemplu:

गमिष्यति ब्राह्मणबालो गुरुम् । "Va merge băiatul brahman la un maestru?"

Schema II:

Particulă interogativă (de obicei la începutul propoziției) - propoziție

Cele mai importante particule interogative sunt:

• अपि

• किम् (adesea face să se aștepte un răspuns negativ)

• कच्चिद्

Aceste particule corespund semnul de întrebare.

Exemplu:

अपि सत्यम् । "Este și adevărat?"

किं शक्नोति । "Poate el oare?"

कच्चित्क्षत्रियेण शत्रवो जिताः । "Oare kṣatriya i-a învins pe dușmani?"

Notă: किम् poate însemna, pe lângă "ce?", și ca particulă interogativă "de ce?, în scopul căruia?". Astfel, mai ales cu instrumentalul (तृतीया):

किं क्रोधेन । "În scopul căruie mânia? La ce folosește mânia? Ce ar trebui să facă mânia?"

37.9. Listă de cuvinte

मूर्ख 3: obtuz, prost, stupid m. Idiot

मुनि m.: Înțelept, (ascet al) tăcerii

शाक्यमुनि m.: Ascet din neamul lui शाक्य (kṣatriyas din कपिलवस्तु) = Buddha Gautama

Fig.: शाक्यमुनिः
(Sursa imaginii: Detalii)

दिन n.: Zi

वृक्ष m.: Copac

Fig.: वृक्षः
(Sursa imaginii: Detalii)

मुख n.: Gură, față, parte anterioară, început

37.10. Exerciții

A) Răspundeți la următoarele întrebări în sanscrită, folosind cuvintele indicate între paranteze. Traduceți propozițiile interogative.

Exemplu: क आगच्छति (राम) । » राम आगच्छति । कस्मै ब्राह्मण्यन्नं ददौ ॥१॥ (भिक्षु, बाला, दास, भगवन्त्)

क आर्यसत्यान्यजानात् ॥२॥ (बुद्ध, शाक्यमुनि)

कुत्राग्निश्चीयते ॥३॥ (यज्ञस्थान, मही)

कदा ब्राह्माणा घृतमग्नौ जुह्वति ॥४॥ (यज्ञकाल, देवान् स्तु <Absolutiv>)

कस्मान्मतिमतयः पुण्यं चक्रुः ॥५॥ (स्वर्गलोभ, नरकभय, भीतनरकता)

किमेव शस्त्रं छिनत्ति ॥६॥ (शरीर, अजीव)

किंकामः शत्रुरार्यैः सह युयुधे ॥७॥ (धनं जि)

कया भिक्षुरादितः ॥८॥ (गुणवती शूद्रा)

कुतः सुपुनर्भवं गम्यते ॥९॥ (कृतपुण्यत्व, सुनीति)

केन शूद्रा न काम्येत ॥१०॥ (द्विजाति, ब्राह्मण, साधु)

किमर्थं सुगतो ऽगारादनगार्यं प्रवव्राज ॥११॥ (दुःखमोक्ष, मोक्षनयन्ती प्रज्ञा)

कस्याः पुत्र्रः कृष्ण आसीत् ॥१२॥ (देवकी)

Fig.: कृष्णः बलरामश्च
(Sursa imaginii: Detalii)

क्व मर्तुं सज्जना इच्छन्ति ॥१३॥ (काशी = वाराणसी)

Fig.: क्व मर्तुं सज्जना इच्छन्ति
(Sursa imaginii: Detalii)

केषां धर्मो वेदाध्ययनम् ॥१४॥ (द्विज, द्विजाति, आर्य)

कैर्वेदः प्रोक्तः ॥१५॥ (ऋषि)

कस्मिञ्जात आर्यः सुखमाप्नोति ॥१६॥ (पुत्र)

का नरा लुभ्यन्ति ॥१७॥ (सुरूपशरीरा, देवीरूपा)

के नराः सुरूपा लुभ्यन्ति ॥१८॥ (समोह, बुद्धिमन्त्)

कस्या इन्द्रः पुत्र्रं दास्यति ॥१९॥ (कृतव्रता पुण्यवती सुमतिब्राह्मणी)

B) Traduceți:

किं स्थितप्रज्ञः प्रव्रजेत्किमगारे पुत्र्रेषु वसेत् ॥१॥ अपि गुरुः सत्यं जानाति ॥२॥ कच्चिच्छुद्रा द्विजदासाः ॥३॥ कच्छिच्छुद्रो भारमाबिभः ॥४॥

C) Traduceți următoarele अव्ययीभाव :

1. अति Postpoziție cu Acuzativul: „peste ...”

1. अतिमात्रम्
2. अतिवसन्तम्

2. अधि „în”

1. अधिहरि
2. अधिकेरलम्

Fig.: अधिकेरलं वर्तन्ते
(Sursa imaginii: Detalii)

3. अनु „potrivit, de-a lungul, după”

1. अनुरूपम्
2. अनुदिनम्
3. अनुगङ्गम्
4. अनुविष्णुम्

4. अप „fără”

1. अपविष्णुम्

5. अभि „în direcția către”

1. अभिमुखम्
2. अभ्यग्नि

6. आ „de la, până la, inclusiv”

1. आबालवृद्धम्
2. आमरणम्

Fig.: आबालवृद्धं लंदननगरे ववृतिरे
(Sursa imaginii: Detalii)

7. उप „aproape”

1. उपवृक्षम्

Fig.: उपवृक्षं सीदन्ति
(Sursa imaginii: Detalii)

8. यथा

1. यथास्थानम्

37.11. Exercițiu de recapitulare

Traduceți în Sanscrită folosind exclusiv forme verbale ale Perfectului:

Pe când un bătrân mergea într-un alt sat, se obosește pe drum. Așa că merge să se odihnească la piciorul unui copac de mango care stătea pe o parte. Pe acest copac erau fructe coapte. Bătrânul a dorit aceste fructe. Dar nu putea să se urce în copac și să apuce fructele. Noroc că pe acest copac erau niște maimuțe care mâncau fructe. Când le-a văzut, bătrânul s-a bucurat. Ce a făcut? A luat câteva pietre, Țintind spre maimuțe și le-a aruncat. Maimuțele, înfuriate, au cules niște fructe și le-au aruncat asupra bătrânului. Bătrânul a luat aceste fructe cu bucurie și s-a dus în zona dorită. Iată, soarta bătrânului!