Lecție 2

2.1. Propoziția nominală

Schema: Nume predicativ - Subiect

ex. devo viṣṇuḥ = देवो विष्णुः = "Viṣṇu este un zeu."

O copulă verbală ("este", "sunt", "sunt eu", "ești", "sunteți") nu este necesară, dar poate apărea uneori.

Nu există articole: devaḥ -- देवः poate însemna "zeul" sau "un zeu".

Deși în sanscrită ordinea cuvintelor este destul de liberă (în special în versuri), la traducerea unei propoziții nominale trebuie întotdeauna să luăm în considerare mai întâi o traducere conform schemei standard de mai sus.

În propoziția nominală, subiectul este la nominativ (cazul I = prathamā f. = प्रथमा). Numele predicativ se acordă cu subiectul în număr și caz; dacă numele predicativ este un adjectiv, se acordă și la gen.

2.2. Despre declinare (flexiunea numelor)

În sanscrită există:

trei numere (forme de număr) = vacana n. -- वचन
Singular (număr singular) = ekavacana n. -- एकवचन
Dual (număr dual) = dvivacana n. -- द्विवचन
Plural (număr plural) = bahuvacana n. -- बहुवचन
trei genuri (genuri gramaticale) = liṅga n. / vyakti f. -- लिङ्ग / व्यक्ति
Masculin = puṃs m. -- पुंस्
Feminin = strī f. -- स्त्री
Neutru = napuṃsaka n. -- नपुंसक
opt cazuri (cazuri gramaticale) = sup -- सुप् (= terminații casuale)

La declinare se adaugă terminațiile casale (sup = सुप्) la ceea ce se numește tulpina nominală (forma numelui fără terminații casale).

Exemplu: devas = देवस् (Nominativ Singular Masculin) „zeul/Un zeu“ = deva- -- देव- (tematică nominală) + -s -- -स् (terminație de caz).

În dicționarele sanscrite, substantivele sunt citate la forma de tematică nominală:
deva m. -- देव m. (masculin)
vacana n. -- वचन n. (neutru)
vyakti f. -- व्यक्ति f. (feminin)

2.3. Nominativul Singular

Nominativul Singular = prathamā ekavacanam = प्रथमा एकवचनम्

Nominativul Singular se termină în -s = -स् sau este fără terminație.

2.3.1. Nominativul Singular în -s

Următoarele tematici nominale, care se termină într-o vocală, formează Nominativul Singular în -s:

Masculine în -a: ex. deva m. = देव „zeu“ -- Nom. sg.: devas = देवस्
Masculine în -i: ex. kavi m. = कवि „poet“ -- Nom. sg.: kavis = कविस्
Masculine în -u: ex. guru m. = गुरु „profesor“ -- Nom. sg.: gurus = गुरुस्

2.4. Sandhi -- सन्धि

În sanscrită, finalul unui cuvânt este influențat și de inițialul cuvântului următor. Acest fenomen se numește Sandhi (m.) = सन्धि („conexiune“).

2.4.1. Sandhi pentru -s final

Consultați, de asemenea, rezumatul:

Payer, Alois (1944–): Sandhi pentru -s final. -- (Materiale de sanscrită). -- URL: http://www.payer.de/sanskritmaterialien/ssandhi.htm

-s final:

în poziție absolută (sfârșit de propoziție) devine Visarga (-ḥ):
devas = देवस् » devaḥ = देवः
kavis = कविस् » kaviḥ = कविः
gurus = गुरुस् » guruḥ = गुरुः

înaintea sunetelor mute:
în fața lui k, kh, p, ph și ś, ṣ, s: devine Visarga (-ḥ)
devas + śivaḥ » devaḥ śivaḥ = देवः शिवः ("Śiva este un zeu")
în fața lui c, ch: devine -ś
în fața lui ṭ, ṭh: devine -ṣ
în fața lui t, th: rămâne -s
sādhus + caitanyas » sādhuś caitanyaḥ = साधुश्चैतन्यः ("Caitanya este un sfânt")

înaintea sunetelor sonore:
după vocalele non-a: devine -r
kavis + Māghas » kavir māghaḥ = कविर्माघः ("Māgha este un poet")
după vocalele non-a în fața lui r-: -s dispare, vocala se prelungește.
gurus + rāmas » gurū rāmaḥ = गुरू रामः ("Rāma este un profesor")
după a-: -as
în fața consoanelor sonore/a: devine -o (a inițial dispare » ऽ)
devas viṣṇus » devo viṣṇuḥ = देवो विष्णुः
devas agnis » devo 'gniḥ = देवो ऽग्निः
în fața altor vocale: devine -a (Hiatus)
devas + indras » deva indraḥ = देव इन्द्रः

2.5. Listă de cuvinte

deva m. -- देव : Cel ceresc, zeu; prinț, rege.

īśvara m. -- ईश्वर : Stăpân, conducător, zeu (monoteist).

brāhmaṇa m. -- ब्राह्मण : Brahman (rang preoțesc).

kṣatriya m. -- क्षत्रिय : Kṣatriya (rang al prinților și militar).

vaiśya m. -- वैश्य : Vaișya (rang al agricultorilor și comercianților).

śūdra m. -- शूद्र : Śūdra (rang al serviciilor).

Conform teoriei clasice (de ex. Manusmṛti I, 88-91), sarcinile sunt distribuite:

a brahmanilor
studierea Vedei
învățătură
jertfă pentru sine
jertfă pentru alții
dare
primirea de daruri
a kṣatriyelor
protejarea poporului
darea de daruri (către brahmani)
jertfirea pentru sine
studierea Vedei
a vaișyelor
creșterea animalelor
agricultură
comerț
împrumuturi cu dobândă
jertfirea pentru sine
darea de daruri (către brahmani)
jertfirea pentru sine
studierea Vedei
a șudrelor
slujirea celor trei clase superioare

dvija m. -- द्विज : "Dublu născut" (inițiații celor trei clase superioare: brāhmaṇa, kṣatriya, vaiśya).

varṇa m. -- वर्ण : Culoare, stare de naștere (tendință).

Cele patru stări sociale (varṇa m.) sunt adesea confundate cu castele. Totuși, cele patru stări sociale -- spre deosebire de castele -- nu sunt ceva specific indienilor; și în Europa am avut (parțial până la Primul Război Mondial) o ordine a stărilor sociale, așa cum atestă următoarea imagine din secolul al XV-lea:

Ilustr.: Reprezentarea împărțirii pe stări sociale a Europei medievale (gravură în lemn de la sfârșitul secolului al XV-lea).
(Sursa imaginii: Detalii)

Etichetare:
Starea preoțească (~brāhmaṇa): Tu supplex ora = Tu roagă-te cu umilință!
Starea nobilimii (~kṣatriya): Tu protege = Tu protejează!
Starea țăranilor (~vaișya/șudra): Tuque labora = Și tu muncă!

Cele trei stări poartă fiecare hainele specifice stării sale. Deasupra -- considerate astfel ca fiind voia divină -- se află Hristos pe tron.

Max Weber (1864–1920) definește starea astfel:

»Stare« trebuie să însemne o mulțime de oameni care, într-un corp social,
a) exercită o apreciere specială de stare -- eventual deci și
b) revendică monopoluri speciale de stare.

Clasele pot apărea
a) primar, prin propria conduită de viață de clasă, inclusiv în special prin natura profesiei (clase profesionale sau de conduită),
b) secundar, prin carismă ereditară, prin pretenții de prestigiu reușite datorită descendenței de clasă (clase nobile),
c) prin apropiere de clasă a puterilor politice sau ierarhice ale stăpânilor ca monopole (clase politice sau ierarhice).

Dezvoltarea de clasă nobilă este în mod regulat o formă de (moștenire) apropiere a privilegiilor unui grup sau a unor indivizi calificați. Orice apropriere fermă de șanse, în special [de] puteri [ale stăpânilor sau șanse de câștig], tinde să ducă la formarea claselor. Orice formare a claselor tinde să ducă la apropierea monopolistică a puterilor stăpânilor și a șanselor de câștig.

În timp ce clasele economice cresc pe baza unei economii orientate spre piață, clasele nobile apar și persistă în principal pe baza acoperirii nevoilor de grupuri prin monopol, feudal sau patrimonial.

»De clasă nobilă« ar trebui să însemne o societate dacă structura socială se face preponderent după clase, »de clasă economică«, dacă se face preponderent după clase. »Clasa nobilă« este cea mai apropiată de clasa socială, iar clasa economică este cea mai îndepărtată. Clasele nobile sunt adesea formate în funcție de clasele de proprietate.

Orice societate nobilă este convențională, ordonată prin reguli de conduită, creează astfel condiții economice irationale de consum și împiedică în acest fel prin apropieri monopoliste și prin eliminarea dispoziției libere asupra capacității proprii de câștig formarea liberă a pieței.

[Weber, Max (1864–1920): Economie și societate : Schiță de sociologie înțeleasă. – A 5-a ed., revizuită. – Tübingen : Mohr, 1976. – p. 625 s.]

Varṇas sunt, în consecință, caste de naștere.

kavi m. -- कवि : poet.

agni m. -- अग्नि : foc, zeul Agni.

Fig.: Zeul Agni, miniatură, sec. al XVIII-lea.
(Sursa imaginii: Detalii)

sādhu 3 -- साधु : corect, bun.

sādhu m. -- साधु : om "sfânt", Sādhu.

Fig.: Sādhu (साधु), Templul Pashupatinath, Kathmandu.
(Sursa imaginii: Detalii)

guru 3 -- गुरु : greu, important, demn de venerat

guru m. -- गुरु : persoană demnă de venerat: tată, mamă, rudă mai în vârstă, îndeosebi învățător, maestru

2.6. Exercițiu

A) Completați, respectând Sandhi-ul și formați propoziții nominale:

1. devas ... (Śiva, Agni, Viṣṇu, Gaṇeśa, Kṛṣṇa, Indra)
   = देवस् ... (शिव, अग्नि, विष्णु, गणेश, कृष्ण, इन्द्र)
2. dvijas ... (brāhmaṇa, kṣatriya, vaiśya)
   = द्विजस् ... (ब्राह्मण, क्षत्रिय, वैश्य)
3. gurus ... (brāhmaṇa, Candrakīrti)
   = गुरुस् ... (ब्राह्मण, चन्द्रकीर्ति)
4. vaiśyas ... (Tulādhara)
   = वैश्यस् ... (तुलाधर)
5. sādhus ... (guru, Rāma)
   = साधुस् ... (गुरु, राम)
6. kavis ... (Kālidāsa, Māgha, Bhāravi, Harṣadeva)
   = कविस् ... (कालिदास, माघ, भारवि, हर्षदेव)

B) Traduceți în Sanscrită:

1. Rāma este un brahman.
2. Învățătorul este un vaișya.
3. Śūdra-ul este un om sfânt.
4. Poetul este învățătorul.
5. Viṣṇu este DOMNUL.
6. DOMNUL este Śiva.
7. Născutul de două ori este un brahman.
8. Omul sfânt este un învățător.
9. Învățătorul este un om sfânt.