🇷🇴 RO - Română
🇷🇴 RO - Română
Aspect
Lecția 56
56.1. Aoristul reduplicat
Formare:
Augment + rădăcină reduplicată + a + terminație secundară tematică
Sila rădăcinii poate fi de ton jos sau de ton înalt. La rădăcinile care se termină în -i sau -u, tonul jos este regula.
-i, -u final se înlocuiește cu -iy, respectiv -uv.
-ā final (pentru -e) se elidează.
Paradigmă:
श्रि 1U "a se deplina spre, a se sprijini"
| परस्मैपदम् | आत्मनेपदम् | |||
|---|---|---|---|---|
| एकवचनम् | बहुवचनम् | एकवचनम् | बहुवचनम् | |
| 1. तृतीयः | अशिश्रियम् (अ-शि-श्रिय्-अम्) | अशिश्रियाम | अशिश्रिये | अशिश्रियामहि |
| 2. द्वितीयः | अशिश्रियस् | अशिश्रियत | अशिश्रियथास् | अशिश्रियध्वम् |
| 3. प्रथमः | अशिश्रियत् | अशिश्रियन् | अशिश्रियत | अशिश्रियन्त |
Această formă de aorist se formează, printre altele, de către:
- श्रि 1U "a se deplina spre"
- द्रु 1P "a alerga"
- कम् 1Ā "a iubi": अचकमत / अचीकमत (vezi mai jos!)
- पत् 1P "a cădea": अपप्तत् (a-pa-pt-a-t; pt = ton jos pentru pat)
- वच् 2P "a spune": अवोचत् (a-va + uc-a-t)
Toate rădăcinile celei de-a 10-a clase de prezent, precum și toate causativele, formează întotdeauna aoristul reduplicat.
56.1.1. Formarea aoristului cauzativelor și a rădăcinilor clasei de prezenț a 10-a
Silba de stemă:
Punctul de plecare este forma de stemă de prezenț, respectiv de cauzativ, pe care o are după eliminarea elementului de formare -aya- (așadar, stemă cu -p la cauzativele cu -paya-).
Vocala acestei așa-numite silbe de stemă se determină în aorist conform următoarelor reguli:
- -ā- în fața unui consoană simplă este înlocuită cu -a-:
पॄ 3P: Cauz. पारयति, Aor. अपिपरत्
द्रु 1P: Cauz. द्रावयति, Aor. अदुद्रवत् / अदिद्रवत्
नी 1U: Cauz. नाययति, Aor. अनीनयत्
ज्ञा 9U: Cauz. ज्ञापयति, Aor. अजिज्ञपत्
- -ī-, -e-, -ai- în fața unei consoane simple este înlocuită cu -i-:
चित् 1P: Cauz. चेतयति, Aor. (Ā) अचीचितत
- -u-, -o-, -au- în fața unei consoane simple este înlocuită cu -u-:
चुर् 10U: चोरयति, Aor. अचूचुरत्
La unele rădăcini, modificările menționate mai sus sunt opționale, respectiv trebuie omise:
- ar, ār, īr, al, care precedă imediat consoana finală a silbei de stemă, substituind pe ṛ, ṝ, ḷ, rămâne opțional neschimbat sau este înlocuit cu ṛ, respectiv ḷ:
कॢप् 1Ā: Cauz. कल्पयति, Aor. अचकल्पत् / अचीकॢपत्
कृष् 1P/6U: Cauz. कर्षयति, Aor. अचकर्षत् / अचीकृषत्
Vocala silbei de reduplicare:
După ce regulile menționate mai sus au fost aplicate silbei de stemă, trebuie respectate următoarele reguli pentru vocala silbei de reduplicare:
Punctul de plecare este vocala de reduplicare regulată, adică
- a pentru a, ā, ṛ, ṝ, ḷ
- i pentru i, ī, e, ai
- u pentru u, ū, o, au
Această vocală de reduplicare este supusă următoarelor modificări:
- i, u este înlocuită cu ī, ū, dacă silba de stemă începe cu o singură consoană și este metric scurtă:
भिद् 7U: Cauz. भेदयति, Aor. अबीभिदत्
तुद् 6U: Cauz. तोदयति, Aor. अतूतुदत्
- a este înlocuită cu ī, dacă silba de stemă este metric scurtă și începe cu o singură consoană. Dacă silba de stemă este metric scurtă și începe cu mai mult de o consoană, vocala a a silbei de reduplicare este înlocuită cu i. Dacă silba de stemă este metric lungă, vocala a se păstrează:
नी 1U: Cauz. नाययति, Stema de stemă a aoristului नय्, Aor. अनीनयत्
कृ 8U: Cauz. कारयति, Stema de stemă a aoristului कर्, Aor. अचीकरत्
त्यज् 1P: Cauz. त्याजयति, Stema de stemă a aoristului त्यज्, Aor. अतित्यजत्
भू 1P: Cauz. भावयति, Stema de stemă a aoristului भव्, Aor. अबीभवत्
Particularități ale anumitor rădăcini la Kielhorn, Gramatikă § 435c ss.
Stemele de stemă care încep vocalic sunt reduplicate conform următoarelor reguli:
- Dacă vocala inițială este urmată de o singură consoană sau de un grup de consoane, al cărui prim element nu este nici nazală, nici d, nici r, atunci silba reduplicată este:
Vocală - prima consoană care urmează (respectiv reprezentantul său cerut într-o silbă de reduplicare) - i - toate consoanele
अश् 9P: Caus. आशयति, silabă reduplicată आशिश्, Aorist आशिशत्
इष् 6P: Caus. एषयति, silabă reduplicată एषिष्, Aorist ऐषिषत्
ईक्ष् 1Ā: Caus. ईक्षयति, silabă reduplicată ईचिक्ष्, Aorist ऐचिक्षत्
- Dacă după vocala inițială urmează un grup consonantic care începe cu un nazal sau cu d sau r, atunci a doua consonantă a grupului (sau reprezentantul său) se inserează cu i, conform schemei de mai jos:
Vocală - prima consonantă - a doua consonantă (reprezentant) - i - a doua consonantă
अञ्ज् 7P: Caus. अञ्जयति, silabă reduplicată अञ्जिज्, Aorist आञ्जिजत्
ऋ 1P: Caus. अर्पयति, silabă reduplicată अर्पिप्, Aorist आर्पिपत्
अर्ह् 1P: Caus. अर्हयति, silabă reduplicată अर्जिह्, Aorist आर्जिहत्
Această formă de reduplicare a stemelor derivate care încep cu vocală (cauzative) se numește „reduplicare attică”.
56.2. Injunctivul
Injunctivul este forma fără augment a formelor cu augment, adică formele sale sunt identice cu formele fără augment ale Indicativului la Imperfect sau Aorist. Gramatica indiană autohtonă nu a recunoscut injunctivul ca o categorie gramaticală distinctă.
Conform lucrării fundamentale:
Fig.:
Profesor de Lingvistică Comparată, Universitatea Erlangen-Nürnberg (1955 - 1983)
(Sursa imaginii: Detalii)
Hoffmann, Karl <1915 - 1996>: Der Injunktiv im Veda : eine synchronische Funktionsuntersuchung / von Karl Hoffmann. -- Heidelberg : Winter, 1967. -- 298 S. -- (Indogermanische Bibliothek : 3. Reihe, Untersuchungen)
injunctivul în Veda are următoarele proprietăți:
- nu este narativ, ci menționativ
- este atemporal
- Injunctivul la Prezent (= imperfect fără augment) indică aspectul neîncheiat
- Injunctivul la Aorist indică aspectul încheiat.
În sanscrita post-vedică, injunctivul apare doar în combinație cu particula de interdicție मा (+ injunctiv la Aorist) sau मा स्म (+ injunctiv la Prezent sau Aorist), iar distincția de aspect nu mai este de obicei relevantă.
(în ceea ce privește aspectul
- मा + injunctiv la Aorist ar indica o propoziție prohibitivă: "Nu începe să ...!", "Nu face ...!"
- मा स्म + injunctiv la Prezent ar indica o propoziție inhibitorie, adică o acțiune deja în curs sau o stare deja existentă este interzisă: "Cesează să ...!", "Renunță la ...!"
Această distincție nu este însă făcută de obicei în sanscrita clasică.)
56.3. Propoziția de interdicție
Forma principală:
मा + Injunctiv Aorist
मा स्म + Injunctiv Aorist sau Injunctiv Prezent
Exemple:
मा कर्महेतुर्भूः „Nu deveni unul dintre cei motivați de rodul unei acțiuni!” (Injunctiv Aorist) (भगवद्गीता 2,47c)
क्लैब्यं मा स्म गमः „Nu deveni effeminat!” (Injunctiv Aorist) (भगवद्गीता 2,3a)
Fig.: क्लैब्यं मा स्म गमः
Poster (Ernesto Che Guevara) al unui partid politic din Vallachira (വാല്ലചിര), Thrissur (തൃശ്ശൂര്). „Traducerea aproximativă a ceea ce este scris pe el ar fi: Martiriul este o experiență fascinantă pentru un revoluționar. Și un recurs descurajant pentru un laș. Che nu este un model de urmat pentru lași.”
(Sursa imaginii: Detalii)
Ambele exemple au sens prohibitiv. Injunctivul Aorist este aici, așadar, folosit în sensul său original. (Preponderența Injunctivului Aorist în astfel de propoziții se explică poate prin preponderența propozițiilor de interdicție față de cele de inhibiție, dar această întrebare trebuie încă investigată pentru sanscrita clasică.)
Alte forme ale propozițiilor de interdicție:
**मा + (स्म) + Imperativ (rar) **
de ex. मा ते सङ्गो ऽस्त्वकर्मणिअलम् sau कृतम् = Instrumental în propoziția de inhibiție
de ex. अलं विषादेन „Suficient cu disperarea! = Cesează să fii disperat! = Ține capul sus!”न + Gerundiv (Participiu al necesității)
Pe lângă acestea, există și alte forme, mai rare, ale propozițiilor de interdicție, vezi de ex.
Speyer, Jacob S. (Jacob Samuel) <1849-1913>: Sanskrit sytax. -- Leyden : Brill, 1886. -- § 353.
Fig.: अलं विषादेन
(Sursa imaginii: Detalii)
56.4. स्म
स्म subliniază: "adevărat, cu adevărat, sigur, chiar"
În plus, următoarea construcție este foarte importantă:
स्म + Indicativ Prezent servește la nararea în trecut, în special pentru a indica o durată în trecut:
de ex. वसति स्म "a locuit odată" (स्म poate uneori să lipsească).
56.5. Exerciții
A) Determinați și traduceți fără instrumente de ajutor (!) următoarele forme:
- अस्मत्
- अस्मात्
- दध्यौ
- लिल्यिरे
- अगामि
- आगामी
- अक्लिद्यत्
- अक्लिदत्
- अचिक्लिदत्
- स्त्रीघ्नाय
- नेद
- प्लवमान
- अकारि
- अद्य
- अतन्द्रिते
- अन्तरे
- महीक्षितम्
- आर्दिधाम
- आसम्
- आसाम्
- आसि
- अनूनुदत्
- जिघ्रति
- जाग्रति
- आस्थत्
- आस्थात्
- अबीभषम्
- अशुषः
- कपी
- आततायी
- महती
- इतरेतरेषाम्
- धेक्षि
- अश्यन्
- कन्ये
- सौमि
- आर्पिपन्
- परिव्राट्
- जेरिम
- अततर्पत
- तत्रिरे
- मात्रीकुरु
- आनीः
- मानुषाभ्याम्
- अजिघ्रपम्
- रते
- जातु
- जाती
- जाता
- अपरस्मै
- अदीपि
- अजूजुषाम
- नवानाम्
- अश्रुणोः
- पृथक्पृथक्
- असिष्णिहम्
- मन्मय्यः
- औजिहः
- अशिनट्
- पाप्यभूवन्
- शोत्स्यामः
- अदीर्यथाः
- भस्मसात्संपेदे
- नवधा
- अविनक्
- आन
- शान्तयोः
- वारीणि
- वारिणी
- वारिणि
- अद्भिः
- अदिध्मपन्
- अववर्जन्
- शितवत्यौ
- अहो
- एकशः
- अपप्तः
- अकस्मात्
- मित्रध्रुक्
- अवोचन्