Exercițiul 38

A) Introduceți în propozițiile următoare forma corespunzătoare a cuvintelor din paranteze și traduceți:

१. राज्ञि (sau: राजनि) धर्मं रक्षत्यभया जनाः ॥ १ ॥ (राजन्)
Dacă regele păstrează dreptatea și uzanțele, poporul este fără frică.

२. आसीद्राजपुत्रो गौतमो नाम सुकृतकर्मोपपन्नो बुद्ध्या रूप्यमितबलः ॥ २ ॥ (नामन्)
A fost odată un fiu de rege — pe nume Gautama — și-a îndeplinit bine sarcinile, era plin de înțelepciune, frumos și de o putere imensă.

३. राज्यस्य सीमस्वरयो राजानं योद्धुं तिष्ठन्ति ॥ ३ ॥ (सीमन् — सप्तमी बहुवचन)
La granițele regatului stau inamici, pentru a-l combate pe rege.

४. वैश्यानां कानि नामानि ॥ ४ ॥ (नामन्)
Ce nume au vaișyās?

५. वैश्याः किंनामानः ॥ ५ ॥ (किंनामन्)
Ce nume poartă vaișyās?

६. कर्मण्यकर्म यः पश्येदकर्मणि च कर्म यः स बुद्धिमान्मनुष्येषु स युक्त इति भगवद्गीतायाम् ॥ ६ ॥ (कर्मन् — सप्तमी एकवचन)
„Cine vede ne-facerea în facere și ne-facerea în facere, acela este înțelept printre oameni, acela este un yoghin” — așa spune Bhagavadgītā.

७. किं कर्म किमकर्मेति कवयो ऽप्यत्र मोहिताः ॥ ७ ॥ (कर्मन्)
Chiar și poeții se confuză în privința a ceea ce este facere și ce este ne-facere.

८. ब्रह्मभूतः प्रसन्नात्मा न शोचति न लुभ्यति ॥ ८ ॥ (प्रसन्नात्मन् — प्रथमा एकवचन)
Cine a devenit Absolutul și a cărui suflet este limpede, acela nu plânge și nu dorește.

९. कर्मणः सुकृतस्य सुफलमाहुः ॥ ९ ॥ (कर्मन् — षष्ठी एकवचन)
Se spune că o faptă bine făcută aduce o rodnicie bună.

१०. महीभोगो राज्ञां धर्मः ॥ १० ॥ (राजन् — षष्ठी बहुवचन)
Gustarea lumii este datoria regilor.

११. राज्ञे बलिनो हस्तिनो दीयेरन् ॥ ११ ॥ (बलिन्, हस्तिन्)
Cailor puternici trebuie să li se dea regelui.

१२. ब्रह्मणा लोका असृज्यन्त ॥ १२ ॥ (ब्रह्मन् — तृतीया एकवचन)
Brahmā hat die Welten erschaffen.

१३. आत्मना कृतं पापमात्मनाकृतं पापम् ॥ १३ ॥ (आत्मन् — तृतीया एकवचन)
Insuși faci răul, însuși eviți răul.

१४. सद्भी राजभिर्जनेभ्यो ऽभयं दीयते ॥ १४ ॥ (राजन्)
Regii buni oferă oamenilor lipsa de frică.

१५. राजसु धर्मं न रक्षत्सु सभया जनाः ॥ १५ ॥ (राजन्)
Dacă regii nu păstrează dreptatea și uzanțele, oamenii sunt plini de frică.

Fig.: राज्ञे बलिनो हस्तिनो दीयेरन्
(Sursa imaginii: Detalii)

:::

Narațiune: Zece Idioți (दश मूढाः)

मूढानां चेष्टितानि प्रायेण विनोदावहानि । यथा हि — एकदा दश मूढा देशाटनाय प्रस्थिताः । किञ्चिद्दूरं गतानां तेषामुपस्थिता काचिदगाधा नदी । बाहुभ्यां तरन्तस्ते कथमपि नदीं तीर्त्वा पारं गताः ॥

आसीत्तेषां मध्ये कश्चन वृद्धः । स किं सर्वे तीरमनुप्राप्ता ईति जिज्ञासमानस्तानेकैकशो गणयामास । परं नवैव परिगणितास्तेन । ततः स आक्रोशत् । अहो वयम् दश प्रस्थिताः । इदानीं नवैव स्मः । नूनमस्माकमेको नद्यां निमग्नः । गवेषयत तमिति । ततस्तेषामेकैको ऽपि गणनां चकार । परं नवैव दृश्यन्ते । ततस्तेषां व्याकुलीभूतानां महान्कोलाहलः समजनि । तत्रैव नातिदूरे कस्यचिदृषेराश्रमो ऽवर्तत । तत्र वसन्नृषिस्तेषां विवेष्टितमवलोक्योच्चैर्जहास । तस्य हासशब्दं श्रुत्वा मूढास्तरसा समुपसृत्य हासकारणमपृच्छन् । ऋषिराह । अहो । अनात्मज्ञा यूयम् । युष्माकमेकैको ऽपि नात्मानमगणयत् । तेनायं व्यामोहः संजात इति । तदाकर्ण्य ते मूढाः सलज्जमधोमुखाः प्रययुः ॥ (संस्कृतप्रथमादर्शः)

Traducere:
Zece Idioți. Faptele idioților sunt de obicei amuzante. De exemplu: Într-o zi, zece idioți au plecat să vagabondeze prin țară. După ce au mers o distanță, un râu adânc le-a blocat drumul. Înotând cu brațele, au traversat râul într-un fel sau altul și au ajuns pe malul celălalt.

Între ei se afla un bătrân. Voia să știe dacă toți au ajuns pe mal, așa că i-a numărat pe fiecare. Dar a numărat doar nouă. Atunci a strigat: „Hei! Am plecat zece, acum suntem doar nouă! Sigur unul s-a înecat în râu! Căutați-l!” Fiecare dintre ei l-a numărat pe rând. Dar erau mereu doar nouă! Atunci s-au agitat și s-a născut un mare zgomot. Nu departe de acolo se afla ascunzătoarea unui Ṛṣi. Înțeleptul care locuia acolo le-a observat comportamentul și a râs cu voce tare. Idioții au auzit râsetele, au alergat la el și au întrebat despre motiv. Ṛṣi-ul a spus: „Ha! Nu vă cunoașteți pe voi înșivă. Fiecare dintre voi nu s-a numărat pe sine. De aceea a apărut această confuzie.” Când au auzit asta, idioții au plecat rușinați, cu capul plecat.