Lecție 10

10.1. Propoziția pasivă

Schema:
(Agent - kartṛ - în Instrumental (tṛtīyā)) - (Obiect direct - karman - în Nominativ) - formă verbală pasivă

ex. brāhmaṇena deva ijyate = ब्राह्मणेन देव इज्यते = "Un brahman îl onorează pe un zeu cu o jertfă" (literal: "Un zeu este onorat de un brahman cu o jertfă.")

Această propoziție este complet (!) sinonimă cu propoziția:
brāhmaṇo devaṃ yajati / yajate = ब्राह्मणो देवं यजति / यजते

În propoziția pasivă, agentul (kartṛ) se află în Instrumental (tṛtīyā f. "a treia terminație cazuală"), iar obiectul direct (karman n.) în Nominativ (prathamā f.).
Propozițiile pasive în care agentul nu este specificat au de obicei o semnificație impersonală ("se"):
ex. ijyate = इज्यते "Se jertfește" (literal: "se onorează cu o jertfă").

Chiar dacă propoziția activă corespunzătoare ar conține un Acuzativ (dvitīyā) al țintei, acesta poate fi pus în Nominativ (prathamā) în propoziția pasivă:

Propoziției active rāmo grāmaṃ gacchati = रामो ग्रामं गच्छति = "Rāma merge în sat" îi corespund propozițiile pasive:
rāmeṇa grāmaṃ gamyate = रामेण ग्रामं गम्यते
alternativ: rāmeṇa grāmo gamyate = रामेण ग्रामो गम्यते

Verbele intranzitive (verbe fără obiect direct) au adesea construcții pasive, mai ales în cereri politetoase:
praviśyatām = प्रविश्यताम् = "Se rogă să se intre = Vă rugăm, intrați = Intrați!"
niṣadyatām = निषद्यताम् = "Se rogă să se așeze = Vă rugăm, ședeți = Vă rugăm, luați loc"

Construcțiile pasive în sanscrită sunt extrem de frecvente: passivul este, de asemenea, mai ușor de format decât, de exemplu, numeroasele rădăcini prezente.

Propozițiile pasive în sanscrită nu trebuie, în general, redate în germană printr-o propoziție pasivă, deoarece passivul german are o funcție stilistică complet diferită.

10.2. Instrumentalul (tṛtīyā f. = तृतीया = "a treia terminație cazuală")

Terminațiile regulate ale instrumentalului (tṛtīyā):
Singular: -ā
Plural: -bhis

Formări regulate:

	Instrumental Singular	Instrumental Plural
Feminine în -i śruti श्रुति	śruty-ā श्रुत्या	śruti-bhis श्रुतिभिस्
Feminine în -ī devī देवी	devy-ā देव्या	devī-bhis देवीभिस्
Feminine în -u dhenu धेनु	dhenv-ā धेन्वा	dhenu-bhis धेनुभिस्

Formări neregulate (Singular):

	Instrumental Singular	Instrumental Plural
Masculine în -i kavi कवि	kavi-n-ā कविना	kavi-bhis कविभिस्
Masculine în -u paśu पशु	paśu-n-ā पशुना	paśu-bhis पशुभिस्
Feminine în -ā devatā देवता	devat-ay-ā देवतया	devatā-bhis देवताभिस्

Masculine și Neutre în -a (neregulate la singular și plural):

	Instrumental Singular	Instrumental Plural
Masculine în -a deva देव	devena देवेन	devais देवैस्
Neutre în -a phala फल	phalena फलेन	phalais फलैस्

Pronumele interogative kim:

	Instrumental Singular	Instrumental Plural
Masculin / Neutru	kena केन	kais कैस्
Feminin	kayā कया	kābhis काभिस्

Pronumele demonstrative:

Pronume	Genus	Instrumental Singular	Instrumental Plural
tad "el, ea, id; ille, illa, illud" (Menționat) तद्	M/N	tena तेन	tais तैस्
	F	tayā तया	tābhis ताभिस्
etad "acest, această, acest" (Foarte aproape de vorbitor) एतद्	M/N	etena / enena एतेन / एनेन	etais एतैस्
	F	etayā / enayā एतया / एनया	etābhis एताभिस्
idam "acest, această, acest" (Aproape) इदम्	M/N	anena / enena अनेन / एनेन	ebhis एभिस्
	F	anayā / enayā अनया / एनया	ābhis आभिस्

10.2.1. Despre utilizarea Instrumentalului (tṛtīyā = तृतीया)

Instrumentalul (tṛtīyā) se folosește în principal pentru întrebările:
Prin ce?
Cu ce?
Cu cine?

Se folosește

1. în propozițiile pasive: Agentul (kartṛ) în Instrumental
2. pentru a indica mijlocul sau instrumentul cu care se realizează ceva
3. pentru a indica calea pe care cineva ajunge undeva
4. pentru a exprima conexiunea, unirea, însoțirea cu
5. în combinație cu postpoziții în sensul "împreună cu, cu"; de ex. saha = सह = "cu" :brde ex.:br brāhmaṇena saha = ब्राह्मणेन सह = "împreună cu brahmanul"

Alte utilizări ale instrumentalei (tṛtīyā) vor urma mai târziu.

10.3. Legea așa-numită a cerebralelor pentru -n- (un sandhi al cuvântului)

Un -n-, urmat de o vocală sau n, m, y, v, este înlocuit cu -ṇ-, dacă ṛ, ṝ, r, ṣ precedă -n- în cuvânt sau dacă nu există niciun alt sunet decât vocale, guturale, labiale, y, v, h sau anusvāra între aceste sunete și următorul -n- în cuvânt.

Prin urmare:

	Instrumental Singular
guru गुरु	guruṇā गुरुणा
śūdra शूद्र	śūdreṇa शूद्रेण
īśvara ईश्वर	īśvereṇa ईश्वरेण
kṣatriya क्षत्रिय	kṣatriyeṇa क्षत्रियेण
naraka नरक	narakeṇa नरकेण

Așadar, -ṇ- se explică și în:

śravaṇa श्रवण

śṛṇoti शृणोति

kāraṇa कारण

brāhmaṇa ब्राह्मण

10.4. Vociul, Indicativ Prezent (yak = यक्)

Formare:
(de obicei) rădăcină în gradul slab + -ya- + terminație Ātmanepada

de ex.

Rădăcină धातु	3. sg. Voc. Prez. Ind. यक् लट्	3. pl. Voc. Prez. Ind. यक् लट्
nī 1 U (nayati)	nīyate (नीयते) "este condus"	nīyante (नीयन्ते)
man 4 Ā (manyate)	manyate (मन्यते) "este gândit"	manyante (मन्यन्ते)
viś 6 P (viśati)	viśyate (विश्यते) "este pășit"	viśyante (विश्यन्ते)

Rețineți că, la verbele din cla de prezent a 4-a, formele Ātmanepada și pasiv sunt identice! În acest caz, distincția dintre Ātmanepada și pasiv poate fi stabilită doar pe baza construcției propoziționale.

10.4.1. Reguli speciale pentru formarea pasivului

1. Rădăcinile care se termină în -i sau -u își prelunge vocala înainte de sufixul pasiv -ya-:

• ji 1 Pers.: jīyate, jīyante :brजीयते, जीयन्ते
• śru 5 Pers.: śrūyate, śrūyante :brश्रूयते, श्रूयन्ते
• su 5 Pers.: sūyate, sūyante :brसूयते, सूयन्ते

2. Rădăcinile cu -a- între consoane (cu excepția nazalelor, y, r, v) rămân în gradul vocalic complet (guṇa):

• labh 1 Ā: labhyate, labhyante :brलभ्यते, लभ्यन्ते

3. Unele rădăcini își formează pasivul în gradul vocalic complet (guṇa) (sau în treapta de ablaut a temei de prezent):

• āp 5 Pers.: āpyate, āpyante :brआप्यते, आप्यन्ते
• khād 1 Pers.: khādyate, khādyante :brखाद्यते, खाद्यन्ते
• smṛ 1 Pers.: smaryate, smaryante :brस्मर्यते, स्मर्यन्ते

4. Gradul vocalic redus (vṛddhi) al verbelor care încep cu ya, va, ra sau în care aceste sunete urmează unei alte consoane (Samprasāraṇa = सम्प्रसारण):

Rădăcină धातु	Grad vocalic redus (vṛddhi) सम्प्रसारण	Pasiv यक्
yaj 1 Pers. यज्	*yj » ij	ijyate इज्यते ijyante इज्यन्ते
vad 1 Pers. वद्	*vd » ud	udyate उद्यते udyante उद्यन्ते
prach 6 Pers. प्रच्छ्	*prcch » pṛcch	pṛcchyate पृच्छ्यते pṛcchyante पृच्छ्यन्ते

Denumirea tradițională autohtonă pentru această formare de grad inferior la verbele cu ya respectiv va este Samprasāraṇa (नपुंसकम् = सम्प्रसारण).

5. -ṛ final după un singur consoană este înlocuit cu -ri- înainte de sufixul pasiv -ya-:

• kṛ 8 U: kriyate, kriyante :brक्रियते, क्रियन्ते
• Dar: smṛ 1 P: smaryate :brस्मर्यते

6. Unele rădăcini în -an au alternativ două formări ale temei pasive:

• una -an-ya
• una -ā-ya- (lungul ā este un reprezentant al unui nasal lung ipotetic)

de ex. tan 8 U.

• tan-ya-te, tan-ya-nte :brतन्यते, तन्यन्ते
• tā-ya-te, tā-ya-nte :brतायते, तायन्ते (din *tn-ya-nte)

10.5. Listă de cuvinte

Învățați următoarele cuvinte:

gṛha n. गृह : casă
grāma m. ग्राम : sat
nagara n. नगर : oraș

Pentru viața urbană și rurală consultați Basham, Wonder, cap. 6.

yajña m. यज्ञ : jertfă

Jertfa este în India, înainte de toate, o onorare a divinității ca gazdă. Prin aceasta te obligi față de divinitate.

Formare cuvinte: yaj 1 U + sufix kṛt -na-.

puṇya n. पुण्य : faptă bună, merit

Prin care câștigi bunăstare și nașteri bune.

pāpa n. पाप : faptă rea, rău (opusul lui puṇya)
satya n. सत्य : adevăr

În India se atribuia cuvântului adevărat o putere magică, ba chiar întreaga ordine cosmică este menținută și creată de cuvântul adevărat. Pentru această concepție importantă consultați lucrarea fundamentală:

Lüders, Heinrich (1869–1943): Varuna / Heinrich Lüders. Editat din moștenire de Ludwig Alsdorf. - Göttingen : Vandenhoeck & Ruprecht. -- Vol. 2: Varuna și Ṛta. -- 1959. -- XXIII p., pp. 340 - 764

Fig.: वरुणः
(Sursa imaginii: Detalii)

anṛta n. अनृत : neadevăr, minciună (opusul lui satya)

Formare de cuvinte an- („ne-“) + ṛta n.

ṛta este un concept central în Veda, a cărui traducere este disputată: „adevăr” (Lüders, Thieme), „ordine” (Renou).

ṛṣi m. ऋषि : înțelept vedic, autor al cântecelor veda

Numele acestor ṛṣis sunt menționate în Brāhmaṇas, precum și în liste proprii dedicate Vede. Toți brahmanii își derivă originea de la astfel de ṛṣis, după care sunt numite gotra-urile lor (गोत्र). Pentru conceptul gotra consultați Basham, Wonder, cap. 5.

Fig.: विश्वामित्रः
(Sursa imaginii: Detalii)

vad 1 P (vadati) वद् वदति : a spune, a vorbi
prach 6 P (pṛcchati !) प्रच्छ् पृच्छति : a întreba (pe cineva: Ac.; despre ceva: Ac.)
saha सह : împreună cu, alături de (și în contextul „a lupta împotriva” etc.) (postpoziție cu Instrumental)

10.6. Exerciții

A) Formați Passivul pentru următoarele forme verbale (cu traducerea formei verbale):

1. sṛjati (सृजति)
2. yudhyate (युध्यते)
3. bhavanti (भवन्ति)
4. yajati (यजति)
5. nṛtyati (नृत्यति)
6. nayanti (नयन्ति)
7. smarati (स्मरति)
8. śṛṇvanti (शृण्वन्ति)
9. paśyati (पश्यति) (Passivul se formează de la dṛś!)
10. jayanti (जयन्ति)
11. kurvate (कुर्वते)
12. āpnuvanti (आप्नुवन्ति)
13. viśati (विशति)
14. khādanti (खादन्ति)
15. sunoti (सुनोति)
16. gacchati (गच्छति)
17. manyante (मन्यन्ते)
18. labhante (लभन्ते)
19. rakṣanti (रक्षन्ति)
20. vadanti (वदन्ति)
21. pṛcchanti (पृच्छन्ति)
22. tanvanti (तन्वन्ति) (2 forme!)

B) Formați Instrumental Singular și Plural pentru toate substantivele învățate până acum.

C) Transformați următoarele propoziții la Pasiv și traduceți-le:

1. brāhmaṇo devīm yajati. (ब्राह्मणो देवीं यजति)
2. sādhuḥ svargaṃ gacchati. (साधुः स्वर्गं गच्छति)
3. śūdraṃ jayati. (शूद्रं जयति)
4. guruḥ phalāni khādati. (गुरुः फलानि खादति)
5. gurūñchṛṇoti. (गुरूञ्छृणोति)
6. ko 'gniṃ paśyati. (को ऽग्निं पश्यति)
7. ayaṃ kavirmantraṃ smarati. (अयं कविर्मन्त्रं स्मरति)
8. iyaṃ devī kṣatriyā rakṣati. (इयं देवी क्षत्रिया रक्षति)
9. kṣatriyā viṣṇuṃ yajante. (क्षत्रिया विष्णुं यजन्ते) (2 posibilități)
10. brāhmaṇo 'gniṃ karoti. (ब्राह्मणो ऽग्निं करोति)
11. vaiśyā imaṃ grāmaṃ gacchanti. (वैश्या इमं ग्रामं गच्छन्ति) (2 posibilități)
12. ete gurūṃstu śṛṇvanti. (एते गुरूंस्तु शृण्वन्ति)
13. sādhuḥ svargamāpnoti. (साधुः स्वर्गमाप्नोति)
14. brāhmāṇāḥ somaṃ sunvanti. (ब्राह्मणाः सोमं सुन्वन्ति)
15. paśūllabhate. (पशूल्लभते)
16. ke yodhāḥ kṣatriyaiḥ saha yudhyante. (के योधाः क्षत्रियैः सह युध्यन्ते)

D) Traduceți în Sanscrită:

1. Un brahman merge cu un vaișya în sat.
2. El îl onorează pe Viṣṇu cu o jertfă. (Exprimați „jertfă” prin yajña!)
3. Veda este numit śruti. (vad)
4. Se întinde urzeala țesăturii. (2 posibilități)

Fig.: तन्तुवायः
(Sursa imaginii: Detalii)

5. Întreabă profesorii. (Construcție pasivă)
6. Ochii conduc. (Construcție pasivă)
7. Poetul vede o divinitate. (Construcție pasivă)
8. Cine (fem.) păzește fata? (Construcție pasivă)
9. Kṣatriya îl onorează pe DOMNUL cu o jertfă. (Construcție pasivă, fără a folosi cuvântul yajña)
10. Prin generozitate, un adep al lui Buddha ajunge la o cer.

10.7. Listă de cuvinte 2

makṣikā f. मक्षिका : mușcă, albină
vraṇa m. व्रण : rană, greșeală, prejudiciu
dhana n. धन : salariu, bani, bogăție, avere
iṣ 6 P (icchati) इष् इच्छति : dori
pārthiva m. पार्थिव : rege
nīca 3 नीच : jos, adânc
kalaha m. कलह : dispută, ceartă
śānti f. शान्ति : încetare, liniște, pace
śam 4 P (śāmyati !) शम् शाम्यति : a fi calm, a se calma
nara m. नर : bărbat, om
lubh 4 P (lubhyati) लुभ् लुभ्यति : a dori, a pofti
sūkta 3 सूक्त : bine spus, frumos rostit; n. cântec
śiṣya m. शिष्य : elev
atra अत्र : aici
tatra तत्र : acolo
bhānu m. भानु : strălucire, soare
vand 1 Ā (vandate) वन्द् वन्दते : a saluta, a onora
vṛṣ 1 P (varṣati) वृष् वर्षति : a ploua
nṛpa m. नृप : rege, prinț
kṣīra n. क्षीर : lapte
mārga m. मार्ग : cale
evam एवम् : așa
iha इह : aici
śubh 1 Ā (śobhate) शुभ् शोभते : a fi frumos, a străluci

10.8. Exercițiu de citire și traducere

Citiți și traduceți, apoi transformați la pasiv:

क १.

मक्षिका व्रणमिच्छन्ति धनमिच्छन्ति पार्थिवाः ।
नीचाः कलहमिच्छन्ति शान्तिमिच्छन्ति साधवः ॥

२. नरान्सृजति देवः । |
३. कवयो धनं लुभ्यन्ति । |
४. ऋषयः सूक्तानि पश्यन्ति । |
५. विष्णुमृषिर्यजति । |
६. गुरूञ्शिष्यांश्च पश्यति । |
७. स्वर्गं लभन्ते । |
८. अत्रर्षिर्भानुं वन्दते । |
९. ग्रामं गच्छन्ति । |
१०. दानानि वर्षन्ति नृपाः ॥

ख १. सदा देवान्स्मरन्ति । |
२. ऋषिभी रामो वसति । |
३. हरिं क्षीरेण यजति । |
४. मार्गेण ग्रामं गच्छन्ति । |
५. धनेन सुखमिच्छन्ति नराः । |
६. एवं वदन्ति । |
७. शान्त्यर्षय इह शोभन्ते । |
८. कपयः फलानि खादन्ति । |
९. गजो गच्छति । |
१०. हरिर्गृहं गच्छति । |
११. सारथी रथं नयति ॥