Lecția 10
În această lecție veți învăța:
- Propoziția pasivă (Instrumental al agentului)
- Declinarea instrumentalului (tṛtīyā)
- Legea cerebrale pentru -n- (Wortsandhi)
- Formarea pasivului (yak) la indicativul prezent
- Vocabular referitor la jertfă, adevăr și roluri sociale
10.1. Propoziția pasivă
Schema:
(Agent - kartṛ - în Instrumental (tṛtīyā)) - (obiect direct - karman - în Nominativ) - formă verbală pasivă
de ex. brāhmaṇena deva ijyate = ब्राह्मणेन देव इज्यते = "Un brahman venerază un zeu cu un sacrificiu" (literal: "Un zeu este venerat de un brahman cu un sacrificiu.")
Această propoziție este complet (!) sinonimă cu propoziția:
brāhmaṇo devaṃ yajati / yajate = ब्राह्मणो देवं यजति / यजते
- În propoziția pasivă, agentul (kartṛ) se află în Instrumental (tṛtīyă f. "a treia terminație cazială"), iar obiectul direct (karman n.) se află în Nominativ (prathamā f.).
- Propozițiile pasive, în care agentul nu este indicat, au de obicei un sens impersonal ("se"):
de ex. ijyate = इज्यते "Se sacrifică" (literal: "se venerază cu un sacrificiu").
Chiar dacă propoziția activă corespunzătoare ar conține un acuzativ (dvitīyā) al scopului, acesta poate fi plasat în Nominativ (prathamā) în propoziția pasivă:
La propoziția activă rāmo grāmaṃ gacchati = रामो ग्रामं गच्छति = "Rāma merge în sat." corespund propozițiile pasive:
- rāmeṇa grāmaṃ gamyate = रामेण ग्रामं गम्यते
- alternativ: rāmeṇa grāmo gamyate = रामेण ग्रामो गम्यते
Verbele intranzitive (verbe fără obiect direct) au adesea construcții pasive, în special în cereri politicoase:
- praviśyatām = प्रविश्यताम् = "Se rogă să intre = Te rog să intri = Intrați!"
- niṣadyatām = निषद्यताम् = "Se rogă să se așeze = Te rog să te așezi = Te rog să iei loc"
Construcțiile pasive sanscrite sunt extrem de frecvente: pasivul este, de asemenea, mai ușor de format decât, de exemplu, numeroasele rădăcini de prezent.
Propozițiile pasive sanscrite nu trebuie, în general, redate în germană printr-o propoziție pasivă, deoarece pasivul german are o funcție stilistică complet diferită.
10.2. Instrumentalul (tṛtīyā f. = तृतीया = "a trecea terminație de caz")
Terminațiile regulate ale Instrumentalului (tṛtīyā):
- Singular: -ā
- Plural: -bhis
Formări regulate:
| Instrumental Singular | Instrumental Plural | |
|---|---|---|
| Feminina auf -i śruti श्रुति | śruty-ā श्रुत्या | śruti-bhis श्रुतिभिस् |
| Feminina auf -ī devī देवी | devy-ā देव्या | devī-bhis देवीभिस् |
| Feminina auf -u dhenu धेनु | dhenv-ā धेन्वा | dhenu-bhis धेनुभिस् |
Formări neregulate (Singular):
| Instrumental Singular | Instrumental Plural | |
|---|---|---|
| Maskulina auf -i kavi कवि | kavi-n-ā कविना | kavi-bhis कविभिस् |
| Maskulina auf -u paśu पशु | paśu-n-ā पशुना | paśu-bhis पशुभिस् |
| Feminina auf -ā devatā देवता | devat-ay-ā देवतया | devatā-bhis देवताभिस् |
Masculine și Neutre în -a (neregulate în singular și plural):
| Instrumental Singular | Instrumental Plural | |
|---|---|---|
| Maskulina auf -a deva देव | devena देवेन | devais देवैस् |
| Neutra auf -a phala फल | phalena फलेन | phalais फलैस् |
Pronumele interogativ kim:
| Instrumental Singular | Instrumental Plural | |
|---|---|---|
| Masculin / Neutru | kena केन | kais कैस् |
| Feminin | kayā कया | kābhis काभिस् |
Pronume demonstrative:
| Pronume | Gen | Instrumental Singular | Instrumental Plural |
|---|---|---|---|
| tad "er, sie, es; der, die, das" (Erwähnte) तद् | M/N | tena तेन | tais तैस् |
| F | tayā तया | tābhis ताभिस् | |
| etad "dieser, diese, dieses" (dem Sprechenden sehr Nahe) एतद् | M/N | etena / enena एतेन / एनेन | etais एतैस् |
| F | etayā / enayā एतया / एनया | etābhis एताभिस् | |
| idam "dieser, diese, dieses" (Nahe) इदम् | M/N | anena / enena अनेन / एनेन | ebhis एभिस् |
| F | anayā / enayā अनया / एनया | ābhis आभिस् |
Î afară de Nominativ și Acuzativ, formele Neutrelor în -a, ale pronumelui interogativ și ale pronumelor demonstrative sunt identice cu formele corespunzătoare ale Masculinului.
10.2.1. Despre utilizarea instrumentalului (tṛtīyā = तृतीया)
Instrumentalul (tṛtīyā) se folosește în principal la întrebările:
- Prin ce?
- Cu ce?
- Cu cine?
Se folosește
- în propozițiile pasive: agentul (kartṛ) la instrumental
- pentru a indica mijlocul sau instrumentul cu care se realizează ceva
- pentru a indica calea pe care cineva ajunge undeva
- pentru a exprima conexiunea, unirea, însoțirea de
- înaintea postpozițiilor cu sensul "împreună cu, cu"; de ex. saha = सह = "cu":brde ex.:brbrāhmaṇena saha = ब्राह्मणेन सह = "împreună cu brahmanul"
Alte utilizări ale instrumentalului (tṛtīyā) vor urma mai târziu.
10.3. Legeul așa-numit de cerebraizare pentru -n- (un Wortsandhi)
Un -n-, urmat de o vocală sau n, m, y, v, este înlocuit cu -ṇ-, dacă ṛ, ṝ, r, ṣ din cuvânt precedă -n- sau dacă nu există niciun alt sunet decât vocale, guturale, labiale, y, v, h sau Anusvāra între aceste sunete și următorul -n- din cuvânt.
Prin urmare:
| Instrumental Singular | |
|---|---|
| guru गुरु | guruṇā गुरुणा |
| śūdra शूद्र | śūdreṇa शूद्रेण |
| īśvara ईश्वर | īśvereṇa ईश्वरेण |
| kṣatriya क्षत्रिय | kṣatriyeṇa क्षत्रियेण |
| naraka नरक | narakeṇa नरकेण |
La fel, și -ṇ- trebuie explicat în:
śravaṇa श्रवण
śṛṇoti शृणोति
kāraṇa कारण
brāhmaṇa ब्राह्मण
10.4. Pasivul, Indicativ Prezent (yak = यक्)
Formare:
(de obicei) rădăcină la gradul redus + -ya- + terminație Ātmanepada
de ex.
| Wurzel धातु | 3. sg. Pass. Präs. Indik. यक् लट् | 3. pl. Pass. Präs. Indik. यक् लट् |
|---|---|---|
| nī 1 U (nayati) | nīyate (नीयते) "er wird geführt" | nīyante (नीयन्ते) |
| man 4 Ā (manyate) | manyate (मन्यते) "er wird gedacht" | manyante (मन्यन्ते) |
| viś 6 P (viśati) | viśyate (विश्यते) "es wird betreten" | viśyante (विश्यन्ते) |
Observați că la verbele din a patra clasă de prezent, formele Ātmanepada și Pasiv sunt identice! În acest caz, distincția dintre Ātmanepada și Pasiv poate fi stabilită doar pe baza construcției propoziției.
10.4.1. Reguli speciale pentru formarea pasivului
Rădăcinile cu terminația -i sau -u își prelungesc vocala înainte de sufixul pasiv -ya-:
- ji 1 P: jīyate, jīyante:brजीयते, जीयन्ते
- śru 5 P: śrūyate, śrūyante:brश्रूयते, श्रूयन्ते
- su 5 U: sūyate, sūyante:brसूयते, सूयन्ते
Rădăcinile cu -a- între consoane (în afară de nazale, y, r, v) rămân în gradul plin:
- labh 1 Ā: labhyate, labhyante:brलभ्यते, लभ्यन्ते
Unele rădăcini își formează pasivul în gradul plin (sau în gradul de apofonie al temei prezente):
- āp 5 P: āpyate, āpyante:brआप्यते, आप्यन्ते
- khād 1 P: khādyate, khādyante:brखाद्यते, खाद्यन्ते
- smṛ 1 P: smaryate, smaryante:brस्मर्यते, स्मर्यन्ते
Gradul redus al verbelor care încep cu ya, va, ra, sau în care aceste sunete se află după o altă consoană (Samprasāraṇa = सम्प्रसारण):
Wurzel
धातुTiefstufe
सम्प्रसारणPassiv
यक्yaj 1 U
यज्*yj » ij ijyate
इज्यते
ijyante
इज्यन्तेvad 1 P
वद्*vd » ud udyate
उद्यते
udyante
उद्यन्तेprach 6 P
प्रच्छ्*prcch » pṛcch pṛcchyate
पृच्छ्यते
pṛcchyante
पृच्छ्यन्तेDenumirea tradițională autohtonă pentru această formare a gradului redus la verbele cu ya sau va este Samprasāraṇa (नपुंसकम् = सम्प्रसारण).
-ṛ final, după o singură consoană, este înlocuit cu -ri- înainte de sufixul pasiv -ya-:
- kṛ 8 U: kriyate, kriyante:brक्रियते, क्रियन्ते
- Dar: smṛ 1 P: smaryate:brस्मर्यते
Unele rădăcini cu terminația -an au alternativ două forme de formare a temei pasive:
- una -an-ya
- una -ā-ya- (lungul ā este un reprezentant al unui nasal ipotetic lung)
ex. tan 8 U.
- tan-ya-te, tan-ya-nte:brतन्यते, तन्यन्ते
- tā-ya-te, tā-ya-nte:brतायते, तायन्ते (din *tn-ya-nte)
10.5. Listă de cuvinte
Învățați următoarele cuvinte:
gṛha n. गृह : casă
grāma m. ग्राम : sat
nagara n. नगर : oraș
Pentru viața urbană și rurală, consultați Basham, Wonder, cap. 6.
yajña m. यज्ञ : jertfă
În India, jertfa este, în primul rând, o închinare adusă zeului ca pe un oaspete. Prin aceasta, te obligi față de zeitate.
Derivare: yaj 1 U + sufixul kṛt -na-.
puṇya n. पुण्य : faptă bună, merit
Ceea ce câștigă bunăstare și nașteri bune în reîncarnări.
- Prin care câștigi bunăstare și nașteri bune ulterioare.
- satya n. सत्य : adevăr
În India, se atribuia cuvântului adevărat o putere magică; ba chiar întreaga ordine cosmică este menținută și creată de cuvântul adevărat. Pentru această concepție importantă, consultați lucrarea fundamentală:
Lüders, Heinrich <1869 - 1943>: Varuna / Heinrich Lüders. Editat din arhivă de Ludwig Alsdorf. - Göttingen : Vandenhoeck & Ruprecht. -- Vol. 2: Varuna și Ṛta. -- 1959. -- XXIII pag., pag. 340 - 764
Fig.: वरुणः
(Sursă imagine: Detalii)
anṛta n. अनृत : minciună, falsitate (opusul lui satya)
Derivare an- („ne-“) + ṛta n.
ṛta este un concept central în Veda, a cărui traducere este controversată: „adevăr” (Lüders, Thieme), „ordine” (Renou).
ṛṣi m. ऋषि : înțelept vedic, autor al imnurilor vedice
Numele acestor ṛṣi sunt menționate în Brāhmaṇe, precum și în liste dedicate Vedenelor. Toți brahmanii își derivă originea de la astfel de ṛṣi, după care își denumesc gotra (गोत्र). Pentru conceptul gotra, consultați Basham, Wonder, cap. 5.
Fig.: विश्वामित्रः
(Sursă imagine: Detalii)
- vad 1 P (vadati) वद् वदति : a spune, a vorbi
- prach 6 P (pṛcchati !) प्रच्छ् पृच्छति : a întreba (pe cineva: Acuzativ; despre ceva: Acuzativ)
- saha सह : împreună cu, alături de (și în contextul „a lupta cu” etc.) (Postpoziție cu Instrumental)
10.6. Exercitare
A) Formați la pasiv următoarele forme verbale (cu traducerea formei verbale):
- sṛjati (सृजति)
- yudhyate (युध्यते)
- bhavanti (भवन्ति)
- yajati (यजति)
- nṛtyati (नृत्यति)
- nayanti (नयन्ति)
- smarati (स्मरति)
- śṛṇvanti (शृण्वन्ति)
- paśyati (पश्यति) (Pasivul se formează de la dṛś!)
- jayanti (जयन्ति)
- kurvate (कुर्वते)
- āpnuvanti (आप्नुवन्ति)
- viśati (विशति)
- khādanti (खादन्ति)
- sunoti (सुनोति)
- gacchati (गच्छति)
- manyante (मन्यन्ते)
- labhante (लभन्ते)
- rakṣanti (रक्षन्ति)
- vadanti (वदन्ति)
- pṛcchanti (पृच्छन्ति)
- tanvanti (तन्वन्ति) (2 forme!)
B) Formați instrumentalul singular și plural pentru toate substantivele învățate până acum.
C) Transformați următoarele propoziții la pasiv și traduceți-le:
- brāhmaṇo devīm yajati. (ब्राह्मणो देवीं यजति)
- sādhuḥ svargaṃ gacchati. (साधुः स्वर्गं गच्छति)
- śūdraṃ jayati. (शूद्रं जयति)
- guruḥ phalāni khādati. (गुरुः फलानि खादति)
- gurūñchṛṇoti. (गुरूञ्छृणोति)
- ko 'gniṃ paśyati. (को ऽग्निं पश्यति)
- ayaṃ kavirmantraṃ smarati. (अयं कविर्मन्त्रं स्मरति)
- iyaṃ devī kṣatriyā rakṣati. (इयं देवी क्षत्रिया रक्षति)
- kṣatriyā viṣṇuṃ yajante. (क्षत्रिया विष्णुं यजन्ते) (2 posibilități)
- brāhmaṇo 'gniṃ karoti. (ब्राह्मणो ऽग्निं करोति)
- vaiśyā imaṃ grāmaṃ gacchanti. (वैश्या इमं ग्रामं गच्छन्ति) (2 posibilități)
- ete gurūṃstu śṛṇvanti. (एते गुरूंस्तु शृण्वन्ति)
- sādhuḥ svargamāpnoti. (साधुः स्वर्गमाप्नोति)
- brāhmāṇāḥ somaṃ sunvanti. (ब्राह्मणाः सोमं सुन्वन्ति)
- paśūllabhate. (पशूल्लभते)
- ke yodhāḥ kṣatriyaiḥ saha yudhyante. (के योधाः क्षत्रियैः सह युध्यन्ते)
D) Traduceți în sanscrită:
- Un brahman merge cu un vaișya în sat.
- El îl onorează pe Viṣṇu cu un sacrificiu. (Exprimați sacrificiul yajña!)
- Veda este numită śruti. (vad)
- Se întinde urzeala. (2 posibilități)
Fig.: तन्तुवायः
(Sursa imaginii: Detalii)
- Învățătorii întreabă. (Construcție pasivă)
- Ochii conduc. (Construcție pasivă)
- Poetul vede o zeitate. (Construcție pasivă)
- Cine (fem.) păzește fata? (Construcție pasivă)
- Kṣatriya-l îl onorează pe DOMNUL cu un sacrificiu. (Construcție pasivă, fără a folosi cuvântul yajña)
- Prin generozitate, un adep al lui Buddha ajunge la cer.
10.7. Listă de cuvinte 2
- makṣikā f. मक्षिका : mușcă, albină
- vraṇa m. व्रण : rană, greșeală, prejudiciu
- dhana n. धन : salariu, bani, bogăție, posesiune
- iṣ 6 P (icchati) इष् इच्छति : dori
- pārthiva m. पार्थिव : rege
- nīca 3 नीच : jos, adânc
- kalaha m. कलह : dispută, ceartă
- śānti f. शान्ति : încetare, liniște, pace
- śam 4 P (śāmyati !) शम् शाम्यति : a fi calm, a deveni calm
- nara m. नर : bărbat, om
- lubh 4 P (lubhyati) लुभ् लुभ्यति : pofti
- sūkta 3 सूक्त : bine spus, frumos rostit; n. cântec
- śiṣya m. शिष्य : elev
- atra अत्र : aici
- tatra तत्र : acolo
- bhānu m. भानु : strălucire, soare
- vand 1 Ā (vandate) वन्द् वन्दते : a saluta, a onora
- vṛṣ 1 P (varṣati) वृष् वर्षति : a ploua
- nṛpa m. नृप : rege, prinț
- kṣīra n. क्षीर : lapte
- mārga m. मार्ग : cale
- evam एवम् : așa
- iha इह : aici
- śubh 1 Ā (śobhate) शुभ् शोभते : a fi frumos, a străluci
10.8. Exercițiu de citire și traducere
Citiți și traduceți, apoi transformați la vocea pasivă:
क
१.
मक्षिका व्रणमिच्छन्ति
धनमिच्छन्ति पार्थिवाः ।
नीचाः कलहमिच्छन्ति
शान्तिमिच्छन्ति साधवः ॥
२. नरान्सृजति देवः । |
३. कवयो धनं लुभ्यन्ति । |
४. ऋषयः सूक्तानि पश्यन्ति । |
५. विष्णुमृषिर्यजति । |
६. गुरूञ्शिष्यांश्च पश्यति । |
७. स्वर्गं लभन्ते । |
८. अत्रर्षिर्भानुं वन्दते । |
९. ग्रामं गच्छन्ति । |
१०. दानानि वर्षन्ति नृपाः ॥
ख
१. सदा देवान्स्मरन्ति । |
२. ऋषिभी रामो वसति । |
३. हरिं क्षीरेण यजति । |
४. मार्गेण ग्रामं गच्छन्ति । |
५. धनेन सुखमिच्छन्ति नराः । |
६. एवं वदन्ति । |
७. शान्त्यर्षय इह शोभन्ते । |
८. कपयः फलानि खादन्ति । |
९. गजो गच्छति । |
१०. हरिर्गृहं गच्छति । |
११. सारथी रथं नयति ॥